<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Romanian Turism &#187; Covasna</title>
	<atom:link href="https://inromaniaturistica.com/category/municipii-si-orase/covasna/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://inromaniaturistica.com</link>
	<description>Asta-i Romania ta!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 13 Sep 2024 21:09:36 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
		<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
		<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.0.38</generator>
	<item>
		<title>Orasul Intorsura Buzaului</title>
		<link>https://inromaniaturistica.com/orasul-intorsura-buzaului/</link>
		<comments>https://inromaniaturistica.com/orasul-intorsura-buzaului/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 May 2014 12:52:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[GEKO]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Covasna]]></category>
		<category><![CDATA[Municipii şi oraşe]]></category>
		<category><![CDATA[Orasul Intorsura Buzaului]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://romanianturism.com/?p=5860</guid>
		<description><![CDATA[Orasul Intorsura Buzaului-Covasa   Asezare Geografica   Orasul Intorsura Buzaului este asezat in partea sudica a judetului Covasna, la granita cu judetul Brasov (6 Km) si Buzau (20 Km) pe drumul national 10 care leaga Brasovul de Buzau. Accesul in depresiunea Intorsura Buzaului se poate face pe doua cai, feroviar pe linia Brasov &#8211; Intorsura &#8230;]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Orasul Intorsura Buzaului-Covasa</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Asezare Geografica</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Orasul Intorsura Buzaului este asezat in partea sudica a judetului Covasna, la granita cu judetul Brasov (6 Km) si Buzau (20 Km) pe drumul national 10 care leaga Brasovul de Buzau.</p>
<p>Accesul in depresiunea Intorsura Buzaului se poate face pe doua cai, feroviar pe linia<br />
Brasov &#8211; Intorsura Buzaului unde veti avea placerea sa treceti prin cel mai lung tunel din tara (4369 m),<br />
sau pe drumul national 10 Brasov &#8211; Buzau care va ofera peisaje de o frumusete impresionanta.</p>
<p>Amplasare: 45°40&#8217;22?N, 26°2&#8217;3?E<br />
Tara: Romania<br />
Judet: Covasna<br />
Atestare documentara: 1805<br />
Populatie: (2005) 9.086<br />
Suprafata: 60,97 km²<br />
Densitatea populatiei: 146,05 loc./km²<br />
Altitudine: 720 m</p>
<p>Localitati suburbane: Bradet, Floroaia, Scradoasa</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Istoric </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Diferitele obiecte preistorice pastrate in muzeele din Brasov si Sfintu Gheorghe atesta ca pe valea Cremenii au existat asezari omenesti inca din NEOLITIC.</p>
<p>Trecatoarea Tabla Butii:</p>
<p>In anul 1211 Cavalerii Teutoni au construit la sud de trecatoare o cetate cunoscuta sub numele de Kreuz Burg (cetatea Crucii).</p>
<p>Pasul Buzaului:<br />
In anii 1421, 1432, 1438, 1508 ostirile Turcesti au trecut prin pasul Buzau (TALLISSIN &#8211; adica Trecatoarea Fericirii) in Tara Barsei pe care au pustiit-o.</p>
<p>In septembrie 1599 prin pasul Buzaului Mihai Viteazul a patruns in Ardeal stabilindu-si tabara de odihna pe Dealul Taberii, iar in septembrie 1600 prin acest pas a trecut cu un corp de armata fiul sau, Nicolae Patrascu.</p>
<p>Pasul Predelus:<br />
Trecerea din Depresiunea Intorsurii Buzaului in Tara Barsei se facea prin pasul Predelus (actualul D.N. 10) care este atestat documentar in 1556, 1609, 1662. Incursiunile Turcesti si Tataresti prin zona au continuat in anii 1613, 1658, 1683, 1788, 1789, ultima fiind in anul 1828.<br />
Atestarea localitatii:<br />
Localitatea este atestata documentar din toamna anului 1476 de o scrisoare a lui Vlad Tepes catre Judele Brasovului in care dadea de stire ca: &#8220;Cu voia lui Dumnezeu mi s-a inchinat toata Tara Romaneasca si toti boierii; si v-a slobozit Dumnezeu pretutindeni drumurile si pe la Rucar si pe la Prahova si pe Teleajen si Buzau. Deci umblati acum slobozi pe unde va place si hraniti-va si Dumnezeu sa va bucure!&#8221;.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.intorsura.ro/despre/">http://www.intorsura.ro/despre/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://inromaniaturistica.com/orasul-intorsura-buzaului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Orasul Covasna</title>
		<link>https://inromaniaturistica.com/orasul-covasna/</link>
		<comments>https://inromaniaturistica.com/orasul-covasna/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 May 2014 12:52:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[GEKO]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Covasna]]></category>
		<category><![CDATA[Municipii şi oraşe]]></category>
		<category><![CDATA[Orasul Covasna]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://romanianturism.com/?p=5858</guid>
		<description><![CDATA[Orasul Covasa-Covasna   Asezare Geografica   Oraşul Covasna este situat în curbura Carpaţilor Orientali, la poalele munţilor Breţcu în depresiunea Târgu Secuiesc . Stațiunea balneoclimaterică permanentă de interes naţional se afla la 31 km de Sf. Gheorghe, la 60 km de Braşov și la 250 de km de Bucureşti. Staţiunea Covasna are 12200 locuitori și &#8230;]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Orasul Covasa-Covasna</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Asezare Geografica</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><em>Oraşul Covasna este situat în curbura Carpaţilor Orientali, la poalele munţilor Breţcu în depresiunea Târgu Secuiesc . Sta</em><em>ț</em><em>iunea</em><em> balneoclimaterică permanentă de interes naţional se afla la 31 km de Sf. Gheorghe, la 60 km de Braşov </em><em>ș</em><em>i la 250 de km de Bucur</em><em>eşti. Staţiunea Covasna are 12200 locuitori </em><em>ș</em><em>i are în subordine administrativă</em><em> localitatea Chiuruş. Cunoscută ca oraşul izvoarelor minerale, localitatea Covasna este traversată de pârâul cu acela</em><em>ș</em><em>i nume.</em><em> Altitudinea variază între 550-600 m, iar climatul este răcoros, de depresiune intramontanã. Vara nop</em><em>ț</em><em>ile sunt rãcoroase iar iernile sunt</em><em> reci. Aerul are un con</em><em>ț</em><em>inut ridicat de ioni negativi &#8211; un alt factor</em><em> terapeutic natural.</em></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Istoric </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><em>Prima atestare documentara a oraşului Covasna dateaza din 1567, în 1773 apele minerale de la Covasna sunt analizate chimic iar într-un manual de geografie aparut la Viena in 1818 este deja men</em><em>ț</em><em>ionată ca sta</em><em>ț</em><em>iune</em><em> balneară. În 1952 este declarat ora</em><em>ș</em><em> iar odată cu </em><em>reorganizarea administrativă a României din 1968 jude</em><em>ț</em><em>ul prime</em><em>ș</em><em>te numele sta</em><em>ț</em><em>iunii</em><em> Covasna. Economia ora</em><em>ș</em><em>ului Covasna se bazează mai ales pe industria</em><em> alimentară, turism </em><em>ș</em><em>i agricultură</em><em>.</em></p>
<p><em><br />
</em><strong>Sursa: <a href="http://www.primariacovasna.ro/">http://www.primariacovasna.ro/</a>     </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://inromaniaturistica.com/orasul-covasna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Orasul Baraolt</title>
		<link>https://inromaniaturistica.com/orasul-baraolt/</link>
		<comments>https://inromaniaturistica.com/orasul-baraolt/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 May 2014 12:52:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[GEKO]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Covasna]]></category>
		<category><![CDATA[Municipii şi oraşe]]></category>
		<category><![CDATA[Orasul Baraolt]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://romanianturism.com/?p=5856</guid>
		<description><![CDATA[Orasul Baraolt-Covasna   Asezare Geografica   Oraul Baraolt se aflăîn partea de nord-vest a judetului Covasna, în depresiunea Baraoltului.. Întinzân du-se pe o suprafată teritoria lă de 12.848 ha din care 677 ha intravilan, iar 12.171 ha extravilan, teritoriul administrativ al oraului Baraolt se învecinează la vest cu judetul Braov, la sud cu comuna Aita &#8230;]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Orasul Baraolt-Covasna</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Asezare Geografica</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Oraul Baraolt se aflăîn partea de nord-vest a judetului Covasna, în depresiunea Baraoltului.. Întinzân</p>
<p>du-se pe o suprafată teritoria lă de 12.848 ha din care 677 ha intravilan, iar 12.171 ha extravilan, teritoriul administrativ al oraului Baraolt se învecinează la vest cu judetul Braov, la sud cu comuna Aita Mare, la est cu comuna Bătani si la nord cu comunele Vârghii Brădut</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>sursa: <a href="http://www.prefecturacv.ro/Monografie/Baraolt/Baraolt.pdf">http://www.prefecturacv.ro/Monografie/Baraolt/Baraolt.pdf</a></p>
<p>.</p>
<p><strong>Istoric </strong></p>
<p>Baraoltul a fost menționat pentru prima dată în anul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1224">1224</a>. În perioada interbelică a fost reședința plășii <a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plasa_Baraolt&amp;action=edit&amp;redlink=1">Baraolt</a>, în cadrul județului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Trei_Scaune">Trei Scaune</a>. Descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită încă din &#8216;<em>eneolitic</em> și epoca bronzului. Pe teritoriul acestei localități s-au găsit mai multe fragmente ceramice și un <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Buzdugan_%28arm%C4%83%29">buzdugan</a> de piatră din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_bronzului">epoca bronzului timpuriu</a>. Pe malul stâng al pârâului Baraolt, în locul numit &#8220;Pădurea Mare&#8221;, se află o stațiune locuită în mai multe perioade istorice: în epoca bronzului (<em>culturile Wietenberg</em> și <em>Noua</em>), în perioada <em>hallstattiană</em>, în epoca dacică și în epoca premedievală. În anul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1960">1960</a>, cu ocazia săpăturilor de atunci, pe malul stâng al pârâului Baraolt s-au descoperit 13 gropi datând din epoca bronzului târziu. De pe terasa &#8220;Vecer&#8221; provine o urnă datând din prima <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_fierului">epocă a fierului</a>.</p>
<p>Localitatea Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1839">1839</a>, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1968">1968</a>.</p>
<p>Sursa: Wikipedia</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://inromaniaturistica.com/orasul-baraolt/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Municipiul Targu Secuiesc</title>
		<link>https://inromaniaturistica.com/municipiul-targu-secuiesc/</link>
		<comments>https://inromaniaturistica.com/municipiul-targu-secuiesc/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 May 2014 12:50:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[GEKO]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Covasna]]></category>
		<category><![CDATA[Municipii şi oraşe]]></category>
		<category><![CDATA[Municipiul Targu Secuiesc]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://romanianturism.com/?p=5853</guid>
		<description><![CDATA[Municipiul Targu Secuiesc   Asezare Geografica   Este cea mai importantă aşezare în partea nordică a depresiunii Braşov, se situează în partea nord-estică a judeţului Covasna, în nordul depresiunii Târgu Secuiesc. Din punct de vedere administrativ, Municipiul Târgu Secuiesc are în componenţă şi localitatea Lunga, în total având o suprafaţă de 8,457 km2 şi 20440 &#8230;]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Municipiul Targu Secuiesc</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Asezare Geografica</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Este cea mai importantă aşezare în partea nordică a depresiunii Braşov, se situează în partea nord-estică a judeţului Covasna, în nordul depresiunii Târgu Secuiesc. Din punct de vedere administrativ, Municipiul Târgu Secuiesc are în componenţă şi localitatea Lunga, în total având o suprafaţă de 8,457 km2 şi 20440 de locuitori. Se află la o altitudine de cca 570 m fiind caracterizat de un climat depresionar prin veri relativ calde şi prin ierni friguroase, geroase, fiind prezent şi un vânt neregulat local numit Nemira.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Istoric </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Prima atestare a oraşului datează din anul 1407 sub denumirea de Asserculi Thorywasara (Târgul Turiei), prezenţa omului pe aceste ţinuturi este milenară, descoperirile arheologice din neolitic şi din epoca de bronz atestând această afirmaţie. Actualul nume al oraşului este consemnat sub forma Kyzdy Wasarhel, într-o scrisoare din 1562 a principelui Ioan Sigismund. Sistemul breslelor s-a format abia în secolul al XIX-lea. Breslaşii oraşului şi-au pus amprenta şi în modul de organizare urbanistică a oraşului prin crearea curţilor-incinte poligonale, specifice oraşului Târgu Secuiesc, rezultate în urma alipirii consecutive a prăvăliilor şi a atelierelor meşteşugăreşti.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.ghidulturistic.ro/primarii.php?lang=ro&amp;primarie=51">http://www.ghidulturistic.ro/primarii.php?lang=ro&amp;primarie=51</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://inromaniaturistica.com/municipiul-targu-secuiesc/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
