Muzeul Județean Târgu Mureș- Mures

Judeţul Mureş se află printre judeţele cu un patrimoniu cultural de o mare bogăţie şi diversitate. Conservarea şi punerea sa în valoare a reprezentat o preocupare continuă de-a lungul timpului a autorităţilor centrale şi locale, care au creat  instituţiile specifice (respectiv muzeele) cât şi a colecţionarilor pasionaţi.      Începuturile de natură muzeologică la Târgu-Mureş coboară în timp până spre finele secolului al XIX-lea, când a luat fiinţă Asociaţia Culturală şi Economică a Secuilor. Unul dintre obiectivele acestei organizaţii a şi  înfiinţarea unui muzeu de artă industrială, a cărei primă expoziţie a fost vernisată la 27 iunie 1886. Între anii 1890-1893 a fost construită clădirea Muzeului Secuiesc de Artă Industrială (actuala clădire a Muzeului de Ştiinţele Naturii de pe strada Horea nr. 24). Acest muzeu, spre deosebire de celelalte din Transilvania secolului respectiv, s-a remarcat prin profilul său cu totul aparte. Colecţiile sale erau alcătuite, îndeosebi din produse etalon ale diferitelor stabilimente industriale din Imperiul Austro-Ungar, în primul rând din domeniul industriei casnice. Noua instituţie îşi propunea să devină un centru de studiu pentru tineret, viitorii meseriaşi, expoziţia de bază, deschisă în anul 1893, aceasta fiind, de fapt, un fel de precursor al târgurilor  industriale de azi.

De mare valoare istorică şi documentară, colecţia Muzeului de Artă industrială s-a pierdut aproape în întregime în timpul celui de al doilea război mondial. Doar un număr mic  de exponate au intrat în colecţia Muzeului de Arheologie şi Etnografie redeschisă în Palatul Culturii, în anul 1949. A fost salvată, în schimb, valoroasa colecţie de ceramică şi faianţă, piesele sale constituind, azi, bunuri de valoare ale colecţiei Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Bazele unui muzeu, în accepţiunea de azi a cuvântului, au fost puse de Aurel Filimon, fondatorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Târgu-Mureş. La 1 mai 1921, acesta a fost numit, de către primăria oraşului Târgu-Mureş, cu sprijinul Societăţii de Arheologie,Istorie şi Etnografie din judeţul Mureş,custode al Muzeului, dată considerată ca moment al întemeierii instituţionale a muzeului judeţean de azi. Personalitate enciclopedică, complexă ca arheolog şi etnograf, de numele lui Aurel Filimon se leagă descoperiri de mare însemnătate ştiinţifică, care, azi, înnobilează colecţiile de arheologie şi etnografie ale muzeului judeţean.

De-a lungul vremii, Aurel Filimon achiziţionează materiale arheologice şi etnografice aparţinând locuitorilor acestei zone, „fără deosebire de naţionalitate”.  Expoziţia permanentă de arheologie şi etnografie, organizată în patru săli de la etajul II al Palatului Culturii, a fost vernisată în aprilie 1934. Deşi , a fost închis în perioada anilor 1940-1944, colecţiile fiind în stare de conservare, muzeul şi-a continuat activitatea după război, până în 1957, când, prin hotărârea Comitetului Regional de Partid şi a Sfatului Popular Regional, clădirea fostului muzeu de Artă Industrială, de pe strada Horea, nr. 24,  a fost pusă la dispoziţia actualului muzeu, deschizându-se aici prima expoziţie permanentă  a Muzeului Regional din Târgu-Mureş, respectiv cea de arheologie. În anul 1964, prin decizia C.E. al Sfatului Popular al regiunii M.A.M., clădirea monument istoric din Piaţa Trandafirilor nr. 11, aparţinând fostului conte Toldalaghi, a fost predată în administrarea muzeului.  Aici a fost organizată Secţia de Istorie Modernă şi Contemporană a Muzeului Judeţean de azi, a cărei expoziţie permanentă a fost mutată, în 1984, la etajele II şi III ale Palatului Culturii, locul său fiind ocupat de expoziţia de bază a Secţiei de Etnografie şi Artă Populară. După evenimentele revoluţionare de la sfârşitul anului 1989, expoziţia permanentă de istorie modernă şi contemporană a fost desfiinţată considerându-se că nu mai corespunde noilor imperative ale timpului. Din lipsa spaţiului, care se va rezolvă prin recondiţionarea unei clădiri din Cetatea Medievală, Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Mureş nu are, deocamdată, expoziţie de bază.

Sursa: http://www.muzeumures.ro/main.php?object=staticpage&id=174

Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș- Mures

Muzeul de științele naturii, situat pe strada Horea nr. 24 în Târgu Mureș, a fost construit în stilul neobaroc, având elemente ale stilului renascentist italian, și a fost destinat a fi lăcaș al Muzeului de Artă Secuiască. Clădirea adăpostește astăzi exponate aparținând tezaurului natural mureșan.

Istoric

Primele discuții pe tema înființării unei instituții muzeale au fost purtate în 1874 la o ședință a Asociației Secuiești de Cultură, dar ideea s-a concretizat abia în 1885, când s-a vorbit despre un Muzeu al Industriei și Meșteșugurilor, ce urma a fi construit pe un teren dat de către edilii orașului din terenurile de exercițiu ale pompierilor (pe fosta stradă a Luntrașilor, azi Horia). Proiectul construcției a aparținut arhitectului Kiss István (profesor universitar), iar lucrările au demarat în 1890, avându-i ca antreprenori pe Sófalvi József și Soós Pál, construcția fiind finalizată în 1894. Stilul clădirii este neoclasic, cu elemente grecești și renaisseance italiene. Statuile din timpanul fațadei sunt realizate de Róna József, semnificând misiunea statului în promovarea industriei. În 1931, Aurel Filimon propune înființarea unei secții de științe naturale, având o colecție personală de botanică (peste 3000 de plante), entomologie (6600 specii de insecte), mineralogie, petrografie, paleontologie (peste 4000 piese). În timpul celui de-al doilea război mondial se pierde mare parte a materialului expozițional (cel de științele naturii, expus în pavilioanele expoziționale de la București a fost distrus în totalitate), iar cel rămas va fi inclus la secția de istorie și etnografie (găzduită în Palatul Culturii). Clădirea va funcționa până în 1957 ca internat, devenind apoi din nou muzeu, și anume Muzeul Județean din Tg-Mureș, expunând o expoziție amalgam, de artă industrială, istorie, meșteșuguri și etnografie, iar din 1968 a adăpostit o expoziție de istorie (incluzând perioadele neolitic și până la sfârșitul orânduirii feudale). În clădire ființează un muzeu de științe ale naturii începând cu anul 1988.

Istoricul unui muzeu se dezvăluie în oglinda activității sale. Astfel, și activitatea Muzeului Județean Mureș se reflectă în munca de colecționare, păstrare și expunere – sarcină triplă de bază, precum și în lucrările complementare ce recurg din această sarcină.

Vernisajul expoziției de bază de științe ale naturii a avut loc în februarie 1988, în urma unei activități de echipă, pluridisciplinare desfășurate începând din iunie 1987. Proiectarea, realizarea științifică, artistică și tehnică au fost rezolvate pe plan local, unele chiar de către muzeografii și conservatorii muzeului, piesele naturalizate fiind realizate în laboratorul de taxidermie propriu de-a lungul a de 28 de ani. Expoziția de bază este adăpostită în cinci săli, fiecare cu o tematică aparte și este extinsă pe un spațiu de 473 de mp. Astfel în primele două săli este expusă o expoziție de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mineralele și rocile sunt așezate în ordine sistematică, materialul expus fiind din țară (sectorul minier Baia-Mare și zona munților Metaliferi în cea mai mare parte). Exponatele paleontologice provin de pe teritoriul județului Mureș și din bazinul Transilvaniei.

Sala laterală din dreapta prezintă pe o lungime de 18 m diorame ilustrând ecosisteme în cele patru anotimpuri, cu floră și faună caracteristică zonelor de baltă, șes, deal și munte, în arii protejate, sau de interes din județ.

Cealaltă sală laterală expune în 25 de vitrine, diverse teme din programa analitică de studiu a științelor naturii. Sunt ilustrate plantele inferioare și superioare, insectele, păsările, lanțul și piramida trofică, peștera cu formațiunile ei, etc.

Urcând spre nivelul superior, pe peretele din dreapta sunt prezentate plantele medicinale.

Primul spațiu de la etaj cuprinde o zonă de „Ocrotirea naturii“, cu speciile de plante ocrotite din județul nostru, specii de păsări ocrotite, rezervații peisagistice (Lacul Ursu de la Sovata), precum și o vitrină despre factorii poluanți ai mediului.

Ultima sală de la etaj este destinată expozițiilor temporare, conferințelor, proiecțiilor sau simpozioanelor (fiind dotată în acest sens). De-a lungul anilor aici au putut fi văzute numeroase expoziții precum: Plantele, izvor de frumusețe și sănătate; Din flora și fauna Mării Negre; Plante toxice; Din lumea lichenilor; Ciuperci parazite; Pietre prețioase, istorie legendă și artă; Pietre decorative din Romania și multe altele.

Sursa: Wikipedia

Muzeul de Etnografie și Arta Populară din Târgu Mureș- Mures

Originile Muzeului Etnografic din Tîrgu-Mureş sunt direct legate de activitatea lui Aurel Filimon, personalitate cu multiple preocupări în domeniul cercetării culturii materiale a poporului român. A fost un pasionat colecţionar de material arheologic şi etnografic. La Tîrgu-Mureş şi-a început activitatea în 1918, ca bibliotecar. După câţiva ani petrecuţi aici, într-un strâns contact cu satele de pe valea Mureşului, pregăteşte prima expoziţie de artă populară românească şi secuiască, în două săli ale Palatului Culturii.

În decursul anilor ’20, Filimon va face în repetate rânduri demersurile oficiale pentru înfiinţarea unui muzeu în adevăratul sens al cuvântului. Într-un memoriu din 1927 scria: „Judeţul este locuit de români, unguri şi saşi. Adunarea obiectelor întrebuinţate de dânşii în viaţa casnică de toate zilele, în primul rând, nu este altceva decât păstrarea prezentului pentru viitor, ca în viitor să se cunoască trecutul; în al doilea rând, etnografia nu este altceva decât dovada că formele şi obiectele antichităţii s-au păstrat până în prezent, făcând dovadă de continuitate, de adaptare şi influenţă a unui popor asupra altuia”. În acelaşi timp, îşi continuă cercetările legate de dovezile materiale ale trecutului.

Abia în 1934, Muzeul de Arheologie şi Etnografie din Tîrgu-Mureş îşi va deschide porţile publicului printr-o expoziţie permanentă. Materialul etnografic era alcătuit din obiecte de vestimentaţie, unelte şi obiecte de uz casnic, lăzi de zestre decorate, icoane pe sticlă şi pe lemn etc. Succesul de care se va bucura expoziţia permanentă îi va oferi lui Filimon ocazia să participe la realizarea unor expoziţii internaţionale cum este cea de la Paris din anul 1937 sau cea de la New York din 1939. În 1940, expoziţia permanentă de etnografie va fi închisă în urma instaurării regimului horthyst în oraş.

Muzeul Etnografic, în formula de astăzi, a fost redeschis abia în anul 1984, prin prezentarea publicului, a unei expoziţii de bază cu tema: „Vechime, unitate, continuitate, originalitate în etnografia şi arta populară din judeţul Mureş”. Expoziţia este o expresie a interculturalităţii, a convieţuirii dintre diferite naţionalităţi şi etnii: română, maghiară, sasă, rromă. Sunt conservate peste 6000 de obiecte reprezentative pentru zona Mureşului Superior, Câmpia Transilvaniei şi Valea Târnavelor.

Edificiul în care îşi are sediul, Palatul Taldolagi, este în sine un monument arhitectural reprezentativ pentru stilul baroc provincial. Organizarea celor opt săli se bazează pe criteriul tematic: aşezări, gospodării, locuinţe, ocupaţii de bază, ocupaţii secundare, meşteşuguri populare, portul popular. Obiectele expuse datează de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Printre cele mai valoroase se numără vasele în suluri de lut, prâsnelele (discuri solare), inelele de mire, crucile de chimir, lăzile de zestre crestate, botele ciobăneşti decorate.

Pe lângă expoziţia de bază muzeul asigură un spaţiu pentru expoziţii temporare. În perioada sărbătorilor de iarnă se organizează seri muzeale prin care se încearcă reconstituirea obiceiurilor şi atmosferei din trecut.

Bibliografie:
Aurelia Diaconescu, Dovezi ale trecutului la Muzeul Etnografic în vol. Tîrgu-Mureş, oraş al artelor, volum editat de Primăria Tîrgu-Mureş în colaborare cu revista “Vatra”, pp.119-136.
Aurelia Veronica Filimon, Consacrare şi destin în vol. Aurel Filimon – consacrare şi destin, volum editat de Biblioteca Judeţeană Mureş şi Fundaţia Culturală “Vasile Netea”, Tîrgu-Mureş, 2001, pp. 20-40.

Autor: Maria Orosan-Telea

Sursa: http://cultura.inmures.ro/muzeul-de-etnografie-istoric.html