Lacul Vaduri- Neamt

Din punct de vedere geografic lacul Vaduri este situat la o altitudine de 350 m, pe sectorul de vale transversala a Bistritei avand la nord Muntii Stanisoarei si la sud Muntii Gosmanu. Este un lac de acumulare format in anul 1966 cu scopul producerii de energie electrica. In prezent, apartine domeniului si este exploatat de S.C. Hidroelectrica S.A. Sucursala Hidrocentrale Bistrita “Piatra Neamt”.

Lacul Vaduri a fost desemnat prin Hotararea de Guvern nr 2151 din 30 noiembrie 2004 arie de protectie speciala avifaunistica. Cu o suprafata de 119 ha, lacul Vaduri este amplasat in judetul Neamt, avand in amonte localitatile Preluca si Pangaracior, iar in aval localitatea Vadurele. Alaturi de lacul Pangarati, acesta este printre primele lacuri de acumulare realizate pe raul Bistrita si reprezinta o zona importanta pentru pasarile ce se deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic.

Acest lac ofera conditii favorabile de hrana si adapost necesare iernatului pentru numeroase specii de pasari migratoare. In ultimii ani pe acest lac si-au stabilit cartier de iarna specii ca: lebada de vara, rata mare, rata sunatoare si corcodel mic. Alaturi de acestea pe luciul apei au fost observate si exemplare de rata sulitar, rata rosie, rata cu cap castaniu dar si cea mai mare populatie de lebada de iarna care a iernat aici.

Lacul Vaduri impreuna cu lacul Pangarati reprezinta o veriga importanta in  pastrarea biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica in continental European motiv pentru care aici sunt protejate numeroase specii floristice si faunistice unicate.

Sursa: http://www.viziteazaneamt.ro/2009/11/lacul-vaduri-judetul-neamt/

Lacul Ursu- Mures

Lacul Ursu se găseşte la Sovata, teritoriu aparţinând din punct de vedere administrativ, judeţului Mureş, lacul fiind situat la poalele muntelui Cseresznyés, formându-se într-un mediu pitoresc şi fiind înzestrat cu trăsături unice.

Sovata ca centru balnear de un renume european, este centrul orăşenesc al ţinutului Székely-Sóvidék, se găseşte în partea de vest a Munţilor Gurghiului.

„Baia sărată din Sovata se aşază la poalele unui stejăriş minunat, parţial chiar în pădure …”
Hankó Vilmos

Lacul Ursu înconjurat de păduri se găseşte la o altitudin de 502 m, suprafaţa  acestuia depăşeşte 40.000 mp, lungimea este de 306 m, lăţimea de 182 m, perimetrul este de 900 m. Cel mai adânc punct al lacului este la 18.9 m.

Sursa: http://www.lacul-ursu.ro/

Lacul Tătarilor- Sibiu

Situate în extravilanul localităţii Loamneş, cele 250 ha nominalizate ca rezervaţie naturală (categoria IV IUCN) în Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu Nr. 64/2004, acoperă limitele podişurilor Secaşului şi Hârtibaciului de pe culoarul râului Visa.

Anterior formării celor 9 iazuri piscicole, 5 eleştee şi 6 bazine din zona umedă pe care se află acestea în prezent au atras atenţia cercetătorilor, ca important loc de colectare a multor specii rare de păsări de apă.

Amenajarea pişcicolă Mândra a fost concepută în anul 1972. În prezent eleşteele se întind pe o suprafaţă de 254 ha luciu de apă având o adâncimi maxime de 3-4 m.

Vegetaţia este tipică lacurilor din podişul Transilvaniei reprezentată de trestie (Phragmites) zona ocupată de aceasta fiind de 10-12 ha inconjurând la mal lacurile pe o lăţime constantă.

Mlaştinile de la Mândra au constituit un important centru de colectare a unor specii rare de păsări acvatice încă din secolul al XIX-lea. Din 1990 până în prezent în această zonă au fost identificate în total un număr de 161 de specii de păsări, dintre care 89 de specii clocitoare.

Sursa: http://www.dssibiu.ro/rezervatii/rezervatia-elesteele-de-la-mandra

Lacul Surduc- Sibiu

La doar 30 de kilometri de Lugoj spre Făget, la poalele domoale ale Munţilor Poiana Ruscă din estul judeţului Timiş, se află Lacul Surduc, cel mai mare din judeţ, unul dintre cele mai căutate locuri de agrement în sezonul estival, mai ales de către vânători şi pescari.
Potenţialul turistic al zonei este suficient de mare pentru a atrage drumeţi locali şi din afara ţării, iar administratorii judeţeni au inclus obiectivul pe lista de priorităţi care trebuie promovate, scrie Agerpres.

‘Lacul Surduc trebuie să fie una dintre piesele noastre de bază pentru a atrage turiştii. A fost dat uitării în ultimii ani. Este singura zonă de care ne putem agăţa din punct de vedere turistic, un turism care să fie cât se poate de aproape de necesităţile unei lumi moderne’, a declarat Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Principala sarcină îi revine Agenţiei de Dezvoltare Timiş (ADETIM), care în acest an va trebui să finalizeze proiectul de reabilitare a infrastructurii de apă, canal, energie electrică. Cazarea este uşoară, la cabane sau cu cortul.

Iar pentru pasionaţii de senzaţii tari s-a ţesut o legendă legată de un monstru care-şi scoate capul din apă în nopţile cu lună plină. Dar ‘Loch Ness-ul’ local este mai ceva decât fârtatul său din Scoţia, pentru că presupusul monstru ar avea patru ochi. Pescarii localnici care susţin că au văzut arătarea jură că nu a fost peşte, ci monstru în toată firea.
Sursa: http://www.realitatea.net/lacul-surduc-locul-in-care-ar-trai-un-monstru-asemanator-celui-din-loch-ness_1227180.html

Lacul strejesti- Olt

Lacul Strejesti – 2378 ha (avifaunistica)

Lacul Strejesti este situat pe DJ546 pe raza localitatilor Cherlestii din Deal, Teslui, Curtiosara si Proaspeti, este cel mai mare lac de acumulare de pe raul Olt si ocupa o suprafata de 2.387 ha pe o lungime de 16km.

Arii de Protectie speciala Avifaunistica.

Aici se gasesc specii de pesti: crapul, somnul, carasul, salaul, bibanul.

Exista locuri special amenajate pentru campare.

Sursa: http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-valcea/lacul-strejesti

Lacul Snagov- Ilfov

Snagovul este cel mai mare lac din Romania (dupa Razelm): 16 km lungime, latime maxima de circa 400m, adancime maxima de 9-11m, supfarata de circa 600ha.

Timp de peste 70 de ani (pana prin 1982 cand Ceausescu a limitat drastic accesul in zona) Snagovul era destinatia preferata pentru ploiesteni si bucuresteni. Prin anii 1970 intr-o zi de duminica veneau intre 7-11.000 de persoane iar in perioada interbelica, chiar si 20.000 de persoane.
In prezent infrastructura turistica este mult redusa si a intreaga zona este utilizata pentru vile de vacanta, din care putine sunt folosite curent in regim rezidential.

Este cel mai pitoresc , fiind cel mai pitoresc dintre atractiile turistice din zona, a carui frumusete este intregita de padurile inconjuratoare. Este un liman fluvial al raului Ialomita. Suprafata lui este de circa 600ha, lungimea de 16 km, iar adancimea maxima de 9 m (cel mai adanc lac din Campia Romana).
Colectarea apei in lac se face din panza de ape subterane si doar in mica masura din apele de ploaie si zapada. De aceea nivelul apei din lacul Snagov este constant, cu exceptia primaverii si, adesea, a toamnei.
Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, in partea din avale aflandu-se o insula pe care se gaseste manastirea Snagov.

Fauna si Flora
Biodiversitatea zonei umede Snagov contine circa 4200 de specii de fauna si flora din care circa 120 de specii sunt protejate prin lege iar 42 reprezinta chiar specii din lista rosie.

Totodata, Snagovul se afla in culoarul de migratie a pasarilor calatoare astfel ca fata de circa 165 de pasari care cuibaresc in zona, cu speciile calatoare, numarul total de pasari ce pot fi vazute la Snagov ajunge la circa 385. Dintre acestea circa 48 sunt protejate.

In 1952 a fost creata Rezervatia Complexa Snagov, iar o suprafata de 100 ha (Aria naturala protejata “Lacul Snagov” – ANPLS) a fost declarata rezervatie naturala prin legea nr 5/2000 privind amenajarea teritoriului national (sectiunea III Arii protejate)  pentru protejarea faunei si a florei care se dezvolta aici. Mai multe detalii la Zone Protejate si Biodiversitate. Inventarierile curente au identificat si 3 habitate ce necesita protectie precum si nevoia de extindere urgenta a protectiei la nivelul intregului lac.

Pe malurile lacului in afara de stuf si papura (cu important rol de filtrare a apei) se gasesc si nuferii albi si galbeni (protejati prin lege) precum si specia invaziva: lotusul indian (floare roz) – ce trebuie de urgenta eliminata.

In micile golfuri formate in unele locuri ale malurilor se formeaza plaurii (un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de pana la un metru si jumatate). Acesta, cunoscut mai ales in Delta Dunarii, este o patura plutitoare formata din radacinile si rizoamele vechi ale stufului, impletite intre ele ca intr-o plasa deasa peste care se depune pamantul si pe care creste stuf verde. Uneori acesti plauri sunt atat de solizi si de mari incat pot suporta greutatea catorva oameni sau a unei colibe.

Fauna piscicola (care atrage numerosi pescari amatori) se remarca prin existenta a 16 specii de pesti: oblete, rosioara, balos, platica, crap, caracuda, caras, lin, doua specii de guvizi, tipar, biban, biban soare, stiuca, salau, somn. Aceasta fauna piscicola isi gaseste un ascunzis bun in stuful de la maluri si bradisul de la maluri si de pe fundul lacului si sub portiunile de plaur care acopera lacul in zonele retrase.
Aici au fost pescuite exemplare care reprezinta adevarate recorduri: platica de 28 kg, somn de 90 si 150 kg, crap de 32 kg, stiuca de 16 kg.

Alte specii importante de fauna: vidra, sarpele de apa, broasca testoasa.

Amenajari
Pe malurile lacului (in zona de halaj – care chiar daca este proprietate privata, prin lege ramane de utilizare publica), in prezent se afla multe debarcadere, garaje si foisoare care nu intrunesc cerintele de constructii provizorii si care vor fi inlocuite cu platforme plutitoare, modulare, ecologice.
Destufizarile facute, betonarile de mal si escavarile – vor necesita interventii de refacere.

Sporturi nautice
In sezonul cald, pe lacul Snagov se desfasoara antrenamente si se organizeaza intreceri nationale si chiar internationale de canotaj. Exista 4 baze sportive si sute de sportivi, de peste 80 de ani – s-au antrenat si au concurat pe acest lac. Lunga traditie este prezentata in singura colectie tematica si vizuala din Romania, aflata la sediul Fundatiei Snagov (peste 40 de planse A4).

Pescarii
Sportivi pot pescui pe lacul Snagov in afara ariei protejate (la o distanta minima de 500 metri in amonte si aval fata de aceasta). In prezent nu mai beneficiaza de cazare si inchiriere de echipament sportiv (si barci) de la cabana Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (care era asezata pe malul vestic, peste lac de satul Ghermanesti).

Sursa: http://www.fundatiasnagov.ro/ro/index.php?s=42

Lacul Rotundu- Tulcea

Lacul Rotundu este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală strictă de tip mixt), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al orașului Isaccea

Localizare

Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Tulcea (în nord-estul Deltei Dunării), în partea sudică a Brațului Sulina, pe teritoriul sud-estic al orașului Isaccea, în apropierea drumului național DN22, care leagă municipiul Brăila de Tulcea.

Descriere

Rezervația naturală Lacul Rotundu cu o suprafață de 228 ha. a fost declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și este inclus în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei), parc național aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Aria naturală reprezintă o zonă lacustră (grinduri marine și fluvio-marine, lacuri, ghioluri, lacuri cu apă dulce, depresiuni de mică adâncime, pajiști cu vegetație de stepă) aflată în complexul lacustru Samova-Parcheș, ce asigură condiții prielnice de hrană și reproducere pentru mai multe specii din ihtiofauna României.

În arealul rezervației sunt semnalate mai multe specii floristice (specifice zonelor umede), dintre care: pipirig (Juncus gerardii), alior de baltă (Euphorbia palustris) sau pir de mare (Elymus sabulosus)

Sursa: Wikipedia

Lacul Rosu- Neamt

 Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în 1837, la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului,. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.

Etimologie

Numele său provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de culoare roșie cu oxizi și hidroxizi de fier. În limba germană se cheamă Mördersee (“Lacul Ucigașul”); în maghiară, gyilkos = ucigaș, deoarece, potrivit legendei, surparea de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i atât oile lui, cât și câinele și măgarul. Apa adunată a avut culoarea roșie de așa de mult sânge, încât numele lacului a devenit atât Lacul Rosu, cât și Lacul Ucigaș.

În 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrii Roșii, mai târziu a fost denumit Lacul Ucigaș. Din 1936 este denumit oficial Lacul Roșu. Vechea denumire ungurească pentru lac a fost Veres-to (Lacul Roșu), sub forma Gyilkos-to (Lacul Ghilcoș) apare prima dată în descrierea lui Orbán Balázs. Denumirea muntelui Ghilcoș apare de prima dată în 1773 ca teren al contelui Lazăr.

Localizare

Lacul Roșu se situează între Șuhardul Mic, Șuhardul Mare din partea nordică, Munții Podu Calului din partea sud-vestică, Munții Licaș și Munții Kis-Havas din partea nord-vestică, Csíki-Bükk din partea nord-estică și Muntele Ucigaș din partea estică. Lacul este alimentat de patru pâraie mari și încă 12 cursuri de apă temporară, dintre care cele mai importante sunt: Verescheul (Roșul), Licoșul, Suhardul, Oii, Ucigașul.

Formare

Cu toate că Lacul Roșu este o formație tânără, condițiile și timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ținutul Secuiesc, Lacul Roșu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat și de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie și ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente și ploi puternice. Despre această perioadă scrie Ditrói Puskás Ferenc în lucrarea lui, “Istoria Borsecului”. Esențial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș.

Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată și arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult – cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual.

Turism

Împrejurimile lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic pentru tratarea stărilor de convalescență, extenuare fizică și psihică, insomnii, neurastenii. Temperatura medie multianuală este de 8°C, peste media de 6°C a depresiunilor intramontane. Valea este practic ferită de vânturi, aerul deosebit de curat, bogat în aerosoli naturali, împrejurimile pitorești oferă condiții excelente pentru cei ce caută surse de regenerare rapidă pe cale naturală. Începând cu anii 1900, tocmai turismul balnear-recreativ a fost cel care a adus dezvoltarea din punctul de vedere a serviciilor turistice a acestei zone.

Sursa: Wikipedia

Lacul Potcoava- Tulcea

Lacul Potcoava este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală strictă de tip mixt), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Crișan.

Localizare

Aria naturală se află în extremitatea central-estică a județului Tulcea (în partea central-nordică a Deltei Dunării) în sudul Brațului Sulina, pe teritoriul vestic al satului Crișan.

Descriere

Rezervația naturală cu o suprafață de 625 ha. a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO^[5].

Aria naturală reprezintă zonă lacustră (Lacul Babinții Mari, Babinții Mici și Lacul Potcoava) depresionară dintre lacurile Obretinul Mic și Gorgova, în lunca draptă a Brațului Sulina, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră.

Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), stârc cenușiu (Ardea cinerea), lișiță (Gallinula chloropus), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), cristei de baltă (Rallus aquaticus), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis) sau țigănuș (Plegadis falcinellus).

Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: linul (Tinca tinca) și caracuda (Carassius carassius)

Sursa: Wikipedia

Lacul Pângărați- Neamt

Din punct de vedere geografic, lacul Pangarati este situat pe sectorul de vale transversala al Bistritei  la altitudinea de 370,6 m avand la nord Muntii Stanisoarei si la sud Muntii Gotmanu. Lacul s-a format in anul 1964 pe cursul superior al raului Bistrita si este primul lac de baraj amplasat in aval de hidrocentrala Dimitrie Leonida de la Stejaru. Acesta este alimentat cu apa provenind din lacul Izvorul Muntelui-Bicaz la care se adauga apele reofile, deversate de raul Bistrita in ecosistem.

Lacul Pangarati a fost dat in folosinta in scopul producerii de energie electrica fiind exploatat de S.C. Hidroelectrica S.A. Sucursala Hidrocentrale “Bistrita” Piatra Neamt.  Prin Hotararea de Guvern nr. 2151/2004 lacul Pangarati a fost desemnat ca fiind arie de protectie speciala avifaunistica care cuprinde luciul de apa al lacului desfasurat pe o suprafata de 155 ha. Avand in amonte localitatile Poiana – Oantu iar in aval localitatea Pangarati, lacul care apartine domeniului public are o lungime maxima de 3700  m,  o latime maxima de 730 si o adancime maxima de 14 m.

Prin conditiile favorabile pentru hrana si adapost pe care le ofera, Lacul Pangarati reprezinta o zona importanta pentru pasarile care se deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic. Totodata, lacul este o veriga importanta in pastrarea biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica in continentul european. In ultimii ani acest lac a fost preferat de catre numeroase specii de rate, lisite si populatii de pescarus argintiu. Putem observa de-a lungul sezonului hiemal exemplare de rata mare, rata sunatoare, rata motata, lebada de iarna si lisite. In ceea ce priveste speciile de pesti care traiesc in lacul Pangarati putem enumera: oblete, scobar, clean, stiuca, caras, ghibort, biban, platica, rosioara. Speciile floristice si fauniste existente in aceasta zona protejata sunt diverse si confera lacului Pangarati o frumusete unica.

Sursa: http://www.viziteazaneamt.ro/2009/11/lacul-pangarati-judetul-neamt/