Vulcanii noroioşi de la Filiaş-Harghita

Vulcanii noroioși de la Filiaș (monument al naturii), alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Cristuru Secuiesc.

Rezervația naturală cu o suprafață de 1 ha, cunoscută de localnici sub denumirea de „Colcăitor”, se află în partea sud-vestică a satului Filiaș, Harghita și reprezintă o arie mlăștinoasă cu vegetație specifică zonelor umede, pe a cărui teritoriu sunt prezente patru conuri de vulcani noroioși, unul dintre aceștia având o activitate scăzută, dar permanentă, cu emanații de gaze și noroi.

Sursa: Wikipedia

Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieşii de Jos- Harghita

Tinovul „Kicsi Romlásmezö (Rupturile Mici)” de la Plăieșii de Jos este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situat în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Plăieșii de Jos.

Localizare

Aria naturală o suprafață de 15 hectare se află în partea sud-estică a județului Harghita la limita cu județul Covasna și cea sud-estică a satului Plăieșii de Jos, la poalele vestice a Munților Nemira, grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani ce aparține Orientalilor.

Descriere

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă o zonă de fânețe (acoperită cu vegetație arboricolă cu specii de mesteacăn, Betula din familia Betulaceae) și mlaștini oligotrofe (sărace în nutrienți).

Floră

Aria naturală protejată adăpostește specii de plante rare, relicte glaciare, printre care: răchițeaua (Vaccinum oxicocos), o specie de garofițe (Dianthus superbus, din familia Caryophyllales), precum și taula (Spiraea salicifolia, o specie din familia Rosaceae).

Sursa: Wikipedia

Tinovul Mohoş este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Cozmeni.

Amplasare

Rezervația naturală se află într-unul dintre craterele Masivului Ciomatu – prelungirea extrem sudică a lanțului vulcanic al Munților Harghitei, în sud-vestul satului Lăzărești și imediat în apropierea Lacului Sfânta Ana.

Geologie

Primul care a erupt a fost craterul cu tinovul, ulterior acesta s-a liniștit și în el s-a format un lac. Ceva mai târziu a erupt și prin craterul de alaturi și cenușa aruncată a ajuns în mare parte în lac pe care l-a cam colmatat și a favorizat dezvoltarea mușchiului de turbă. Momentan din luciul inițial de apă au rămas numai câteva ochiuri.

Stratul de turbă este gros de 10 până la un maxim de 20 de metri, grosimea lui fiind suficient de atractivă, în așa fel încât, pe vremea regimului comunist să se încerce exploatarea acesteia. Datorită turbei apa tinovului este aproape neagră.

În zonă se mai află câteva tinoave similare mai mici, cum ar fi Tinovul Bufnitor (Buffagó) situat în craterul Muntelui Puturosu și Tinovul Hámmas situat pe valea pârâului Jombor.

Flora şi fauna

Suprafață protejată este de 240 ha din care mlaștina propriuzisă are 80 ha și reprezintă o mlaștină oligotrofă. Rezervația se află la o altitudine de 1050 m  și adăpostește vegetație forestieră alcătuită în mare parte de pin silvestru (Pinus sylvestris), specii de mesteacăn pitic (Betula nana) și mesteacăn pufos (Betula pubescens), specii floristice de turbărie: dintre care roua cerului (Drosera rotundifolia), specii de rogozuri (Carex nigra, Carex echinata), ruginare (Andromeda polifolia) sau bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum), precum și specii de păsări, reptile și batracieni.

Sursa: Wikipedia

Tinovul Luci- Harghita

Tinovul Luci, cu suprafaţa de 282,5 hectare este cel mai mare tinov montan din România. Este localizat la 10 kilometri vest de Sâncrăieni, în partea nordică a masivului Harghitei de Sud, s-a format într-o calderă uriaşă a unui fost vulcan localizat între Pasul Tolvajos şi Sântimbru Băi.

Caldera este la 1080 metri altitudine şi are diametrul de 7 kilometri. Aici izvorăşte râul Cormoş, care străbate tinovul. Grosimea turbei este estimată la 4, 5 metri grosime, zona a fost declarată rezervaţie naturală în anul 1955. S-a format prin colmatarea unui fost lac de crater vulcanic, unde s-au păstrat o serie de plante şi asociaţii  floristice relicte, rămase din ultima perioadă glaciară, specifice azi tundrelor. Aici găsim mesteacănul pitic, o serie de specii de muşchi rare, roua cerului, specia de rogoz Eriophorum vaginatum, afina de turbă, rozmarinul de turbă (Andromeda polifolia), vuietoarea (Empetrum nigrum), afinul negru şi roşu.

Din speciile rare de animale, amintim amfibienii şopârla de munte (Zzootoca vivipapa), vipera cu cruce (Vipera berus), tritonul carpatic (Triturus montandori), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonulcomun (Triturus vulgaris), buhaiul  de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca roşie de munte (Rana temporaria) şi broasca râioasă brună (Bufo bufo). Frecvent se pot vedea şi ursul brun, cerbul carpatin, mistreţul, căprioara, lupul, şi chiar şi râsul.

ACTIVITĂŢI PERMISE ŞI INTERZISE PE TERITORIUL ARIILOR PROTEJATE

Protejarea naturii este nu numai precizată prin lege, dar este şi o responsabilitate. Legea se referă nu numai la elementele ocrotite prin reglementări, dar şi la habitatul în care acestea se găsesc. Speciile pot fi ocrotite doar în cadrul lor natural, oferind o protecţie a mediului de viaţă. Printre valorile naturale, cunoaşterea biodiversităţii pe deoparte, înseamnă o experiență sufletească pentru cei care doresc să cerceteze ecosistemele. Pe altă parte înseamnă o plăcere estetică, prin urmare este o reîncărcare sufletească pentru cei care fac drumeții în natură. Judeţul Harghita, şi implicit Ţinutul Secuiesc, sunt binecuvântate când vine vorba de comori peisagistice şi frumuseţi ale naturii. Aceste bijuterii naturale, care reprezintă şi obiective economice, pot fi puse în pericol cu un comportament neadecvat din partea vizitatorilor. Protejarea comorilor naturale este un efort comun. Pentru administrarea şi ocrotirea ariilor protejate, au fost deja desemnate organele de pază care au dreptul de a emite reglementări proprii. Pe lângă acestea, am mai specifica câteva sfaturi utile pentru a reduce daunele produse:

• să nu ne abatem de la cărările marcate
• să nu lăsăm deşeuri în urma noastră
• să păstrăm liniştea, evitând folosirea sonorizărilor puternice
• să nu rupem plantele, mai ales cele protejate
• să campăm doar în locuri special amenajate
• să nu facem foc, numai în locuri special amenajate şi să avem grijă de stingerea totală a focului
• să nu aruncăm mucuri de ţigară aprinse
• să evităm folosirea vehiculelor motorizate în preajma ariilor protejate, să folosim doar traseele recomandate şi/sau permise
• să ne bucurăm de sunetele şi priveliştea naturii şi să nu ne deranjăm semenii în savurarea acestora.

Prin acest material informativ care prezintă ariile protejate din judeţul Harghita dorim să contribuim la promovarea turismului responsabil şi eco–conştient.

În acest demers contăm şi pe deschiderea şi interesul dumneavoastră.

Mai aproape de natură: prin vizitare şi conservare!

Sursa: http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/arii-naturale-protejate/tinovul-luci-comuna-sancraieni/

Scaunul Rotund este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Borsec.

Aria protejată Scaunul Rotund, aflată în nord-estul Depresiunii Borsec, are o suprafață de 40 ha, și reprezintă o zonă carstică cu regim de rezervație naturală. Situl este protejat prin prin Hotărârea Consilului Județean Harghita Nr. 162/2005. și Legea nr. 5./2000. Este cea mai importantă depunere de travertin din țară

Descriere

Rezervația este localizată pe dealul cu același nume și cuprinde un depozit masiv de travertin cuaternar cu o grosime de cca. 100 m. Partea sudică prezintă margini abrupte de-a lungul Văii Vinului. Se remarcă local asocierea unor activități postvulcanice de tip mofetă prin emanarea bioxidului de carbon și a hidrogenului sulfurat.

Sub acțiunea hidrogeologică s-au format local mai multe formațiuni carstice: Peștera cu Slalactite, Grota Urșilor și Peștera de Gheață.

Datele tehnice ale sitului sunt:

• Latitudine N 46º 57′ 43
• Longitudine E 25º 29′ 50
• Altitudine 982 m – Vârful Dealului Scaunul Rotund
• Tip regiune biogeografică: alpin.

Acces

Accesul este organizat prin intermediul traseului care pornește din centrul Stațiunii Borsec^[3] trecând pe lângă Izvorul Petőfi (Nr. 11) în direcția Poiana Zânelor spre Izvorul Străvechi și Peștera cu Gheață, fiind marcat cu cruce roșie. De la poiana aflată deasupra abatajului nordic al carierei de travertin de lângă Poiana Zânelor, se merge pe bifurcația marcată cu triunghi roșu spre Peștera Urșilor. Pentru Peștera cu stalactite accesul se face din spatele Bazei sportive urcând dealul spre est în direcția vârfului acestuia. Marcajul (formă/culoare)^[4] lipsește cu desăvârșire pe porțiunea inițială. După aproximativ 10-15 minute marcajul (vechi și neîntreținut) se abate spre stînga în pădure.

Relevanță turistică

• “Peșterea de Gheață” s-a format într-o grotă a masivului de travertin și este denumită astfel deoarece infiltrațiile de apă îngheață sub forma unor stalactite și stalagmite care se îngroașă pe timp de iarnă și se topesc primăvara târziu sau vara. Are o lungime de 60 m dar numai porțiunea inițială de la intrare este accesibilă turistic
• “Grota Urșilor” este un ansamblu de coridoare adanci formate prin fenomenul de eroziune naturală a rocilor calcaroase sub actiunea apelor de infiltrație.
• “Cerdacul Iadului” este o altă cavitate aflată lângă Grota Urșilor
• „Peștera cu stalactite ” sau Peștera Scaunul Rotund este situată spre vîrful Dealului Scaunul Rotund și reprezintă cea mai lunga cavitate formata in tuf calcaros din Romania. S-a format pe diaclaze si fracturi tectonice, si are o dezvoltare totala de 235 m. Numai porțiunea inițială de 15 m (luminată parțial natural prin deschideri ale tavanului) se poate vizita. In galeriile și sălile de prabușire ale peșterii găsim stalactite , depuneri de montmilch si coralite. Se poate vizita parțial, intrararea făcîndu-se printr-o dolină adîncă de 4-5 m.
• Poiana Zânelor este un anasamblu de izvoare minerale amenajate dub formă de bazine în aer liber cu garderobă și puncte de repaos, folosite în principal în cură externă. Se găsesc indicații în limbi de largă circulație pictate manual pe tablii din lemn și decorate cu motive florale specifice zonei. Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere și locații de picnic sau plajă.
• Carierele de travertin acum abandonate în număr de 2 și cu deschidere spre Valea Vinului, s-au transformat în obiective turistice. Lîngă cariera aflată limitrof Poienii Zânelor se află o mică peșteră.
• Izvorul Străvechi (Ősforrás) este o locație unde actual se află o mofetă

Sursa: Wikipedia

Rezervația geologică de la Sâncrăieni are o suprafaţă de 1 ha și cuprinde una dintre cele mai frumoase mlaştini mineralizate ocrotite din ţara noastră. În cadrul acestei lunci se remarcă două mlaştini despărţite de şosea. În apropierea izvoarelor minerale vegetează abundent plante ca: ochii şoricelului, roua cerului și mesteacănul pitic. Din acestă zonă ies la suprafaţa solului numeroase izvoare minerale care înaintează prin pasul Jagodin.

Mlaştina Barsaros

În jurul acestora s-au format numeroase mlaştini, alimentate de izvoare cu apă călduţă (15/20°C). Dintre acestea se remarcă: Mlaştina Barsaros cu o suprafață de 15 ha, este o mlaștină cutrofă, alimentată de 103 izvoare cu apă hipotermală 16-18°C. Flora acesteia este bogată în specii rare din epoca glaciară; mesteacănul pitic, floarea cenușie, planta insectivoră roua cerului, fiind totodată cel mai sudic loc de vegetație cunoscut pe glob, pentru mușchiul de tundră Meesea hexasticha.

Sursa: http://www.printransilvania.info/miercurea-ciuc/rezervatia-geologica-si-mlastina-barsaros-de-la-sancraieni.html

Rezervaţia botanică Borsec-Harghita

Rezervaţia botanică Borsec (în maghiară „Hármasliget”) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Borsec.

Rezervația naturală aflată lângă Aleea 7 Izvoare din orașul Borsec, este o poiană mlăștinoasă  cu o suprafață de 2 ha, și reprezentă o arie de protecție pentru specia de arbust din familia Betulaceae cunoscut sub denumirea de mesteacăn pitic (Betula nana), un relict din perioada glaciară.

Sursa: Wikipedia

Popasul păsărilor de la Sânpaul- Harghita

Popasul păsărilor de la Sânpaul este o rezervație naturală avifaunistică, unde se pot observa multe specii de păsări în habitatul lor natural…

• Trasee amenajate: da
• Trasee marcate: da
• Condiții de vizitare: ghid, respectarea regulamentului rezervaţiei

Popasul păsărilor de la Sânpaul este în partea sud-estică a satului şi a fost înfiinţată în anii ’80. Între anii 1982-1985, lângă Sânpaul a fost construită o amenajare piscicolă care cuprinde mai multe lacuri pe o suprafaţă de 210 hectare, care, ulterior, au fost declarate rezervaţie naturală la nivel judeţean. Prin legea 5/200, 10 hectare din această rezervaţie locală au fost declarate rezervaţie naţională.

Zona este una umedă semisărată, cu heleştee şi bălţi, cu plante hidrofile stufărișuri și păpuriș, o vedetaţie specifica Dobrogei, ceea ce reprezintă un fenomen ciudat. Se mai găsesc şi specii de plante protejate precum orhidee şi specii relicte.

În rezervaţia ornitologică s-au observat peste 250 de specii de păsări, iar o concentraţie de specii atât de mare pe o suprafaţă atât de mică reprezintă o raritate în Europa. Aici cuibăresc mai multe specii de păsări migratoare de baltă (unele ocrotite prin lege), printre care: cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), șorecarul comun (Buteo buteo), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris) sau nagâțul (Vanellus vanellus).

La marginea rezervaţiei există o cărare de unde se pot observa păsările în mediul lor natural fără a fi incomodate. Vizitarea este supusă condiţiilor rezervaţiei, adică se poate face numai pe traseele prestabilite, numai în perioadele de vizitare admise, grupuri de maximul 6 persoane care sunt însoţite obligatoriu de ghid.

Sursa: http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/555-popasul-p%C4%83s%C4%83rilor-de-la-s%C3%A2npaul#!/catid=undefined

Poiana narciselor de la Vlăhiţa- Harghita

La jumatatea lunii mai, la poalele muntilor Harghita, in fanetele de langa oraseul Vlahita, inflorirea narciselor albe produce un peisaj spectaculos.

La o altitudine de 900 de metri, pe o suprafata de cinci de hectare, poienile de narcise de la Vlahita si imprejurimile au fost declarate rezervatie naturala de tip floristic. Specialistii apreciaza marea densitate de narcise albe de la Vlahita – pana la 200 de fire pe mp si faptul ca pe aceste fanete poate fi intalnit si “Papucul Doamnei” – o specie rara de orhidee.

• Orasul se numeste Vlahita dupa numele intemeietorului – un cioban pe care il chema Oláh János. Vlahita este atestata documentar inca din 1406.

Din anii ‘70 incoace, cu ocazia infloririi narciselor de la Vlahita, la poiana numita “Faneata Iadului” (Pokol-láz) se desfasoara cu regularitate Festivalul Narciselor (Nárciszfesztivál Szentegyházán), o sarbatoare a traditiilor populare maghiare de pe valea Homorodului, judetele Brasov, Covasna si Harghita. Festivalul are loc de obicei spre sfarsitul lunii mai.

Informatii suplimentare la tel. 0266.246.634.

Localizare. Orasul Vlahita se afla la jumatatea drumului dintre Miercurea Ciuc si Odorheiu Secuiesc, la 28 kilometri vest de Miercurea Ciuc si la 23 km est de Odorheiu Secuiesc. Poiana Narciselor de la Vlahita se afla pe fanetele asezate la vest de satul Minele Lueta, chiar la iesirea spre Homorod din Vlahita.

Coordonate GPS: 46.313739, 25.490381

Sursa: http://www.cazarelapensiune.ro/vlahita/obiective-turistice-vlahita/poiana-narciselor-de-la-vlahita–jud–harghita-

Pietrele Roşii- Harghita

Sunt situate la nord de localitatea Tulgheş şi acoperă o arie de 14 hectare pe versantul sudic al masivului calcaros Piatra Runcului. Rezervaţia înconjoară o stâncă alcătuită din calcare roşii, care reprezintă nu numai motivul denumirii, dar şi atractivitatea peisagistică a rezervaţiei.

Din vârful stâncii avem o panoramă deosebită asupra regiunii. Dintre speciile rare care alcătuiesc rezervaţia botanică, amintim o specie numită cosaci bistriţean (Astragalus römeri Smink), o specie de ulturică (Hieracium pilosella L.), cătina de negi (Juniperus sabina) etc.

ACTIVITĂŢI PERMISE ŞI INTERZISE PE TERITORIUL ARIILOR PROTEJATE

Protejarea naturii este nu numai precizată prin lege, dar este şi o responsabilitate. Legea se referă nu numai la elementele ocrotite prin reglementări, dar şi la habitatul în care acestea se găsesc. Speciile pot fi ocrotite doar în cadrul lor natural, oferind o protecţie a mediului de viaţă. Printre valorile naturale, cunoaşterea biodiversităţii pe deoparte, înseamnă o experiență sufletească pentru cei care doresc să cerceteze ecosistemele. Pe altă parte înseamnă o plăcere estetică, prin urmare este o reîncărcare sufletească pentru cei care fac drumeții în natură. Judeţul Harghita, şi implicit Ţinutul Secuiesc, sunt binecuvântate când vine vorba de comori peisagistice şi frumuseţi ale naturii. Aceste bijuterii naturale, care reprezintă şi obiective economice, pot fi puse în pericol cu un comportament neadecvat din partea vizitatorilor. Protejarea comorilor naturale este un efort comun. Pentru administrarea şi ocrotirea ariilor protejate, au fost deja desemnate organele de pază care au dreptul de a emite reglementări proprii. Pe lângă acestea, am mai specifica câteva sfaturi utile pentru a reduce daunele produse:

• să nu ne abatem de la cărările marcate
• să nu lăsăm deşeuri în urma noastră
• să păstrăm liniştea, evitând folosirea sonorizărilor puternice
• să nu rupem plantele, mai ales cele protejate
• să campăm doar în locuri special amenajate
• să nu facem foc, numai în locuri special amenajate şi să avem grijă de stingerea totală a focului
• să nu aruncăm mucuri de ţigară aprinse
• să evităm folosirea vehiculelor motorizate în preajma ariilor protejate, să folosim doar traseele recomandate şi/sau permise
• să ne bucurăm de sunetele şi priveliştea naturii şi să nu ne deranjăm semenii în savurarea acestora.

Prin acest material informativ care prezintă ariile protejate din judeţul Harghita dorim să contribuim la promovarea turismului responsabil şi eco–conştient.

În acest demers contăm şi pe deschiderea şi interesul dumneavoastră.

Mai aproape de natură: prin vizitare şi conservare!

Sursa: http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/arii-naturale-protejate/pietrele-ro-ii-comuna-tulghe/