Statiunea balneoclimaterica Voineasa-Valcea

Voineasa este o staţiune permanentă de importanţă naţională situată pe Valea Lotrului, în judeţul Vâlcea, la poalele Munţilor Lotru, la o altitudine de aproximativ 700 m şi la 60 Km. distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea.

Clima este caracteristică depresiunilor intramontane, cu veri răcoroase şi ierni friguroase.

Principalul factor natural de cură îl reprezintă climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf şi ionizarea accentuată a atmosferei.

Este o staţiune recomandată şi pentru petrecerea vacanţei, atmosfera de aici fiind liniştită, deconectantă.

Această staţiune aparţine primului judeţ atestat documentar din România în anul 1392, actul fiind emis de domnitorul Mircea cel Bătrân. În prezent reşedinţa judeţului Vâlcea este municipiul Râmnicu Vâlcea.

Indicaţii terapeutice

• neuro-astenii
• anemii secundare
• surmenaj fizic şi intelectual
• astm bronşic
• silicoză
• bronşite asmatiforme

Resurse de tratament

În baza de tratament există aparatură modernă pentru procedurile ce se efectuează aici.

Un factor terapeutic important este climatul excelent, tonic, cu aer curat bogat în radiaţii ultraviolete, aerosoli ozonizaţi şi ionizaţi.

Tratamente

Împachetări cu parafină, aerosoli, inhalaţii, băi de plante, electroterapie, kinetoterapie, gimnastica de recuperare masaj;

Clima

Voineasa are un climat cu veri răcoroase(în luna iulie temperatura medie este de 14 grade Celsius), iernile sunt blânde. Fiind în zonă montană cu climat subalpin blând, staţiunea are atracţii deosebite pentru pescuit în Râurile Lotru, Voineşiţa şi în lacul Brădişor, dar şi condiţii pentru vânătoare în pădurile frumoase din zonă.

Istoric

Despre asezarea Voineasa

În scrierea lui Alexandru Vlahuţă ROMÂNIA PITOREASCĂ, găsim scris înainte de anul 1958: „ Tot pe Lotru, dar în fund de tot, dincolo de meterezele Parângului, e Voineasa, sat mare şi bogat, tăinuit în mijlocul codrilor silhui, într-un luminiş adăpostit, unde iernile sunt dulci şi verile sunt răcoroase, şi unde viaţa retrasă şi tihnită a acelui cuib de români ne aminteşte aşa de bine veacurile petrecute de strămoşii noştri în ascunzătorile Carpaţilor, pe când curgeau pe şesurile Dunării puhoaiele de barbari.”

Voineasa se află la o distanţă de aproximativ 60 km. De Râmnicu Vâlcea, reşedinţa Judeţului Vâlcea, drumul fiind modernizat în prezent.

Atracţii turistice

• Mânăstirea Cozia
• Peştera Polovraci
• Peştera Muierii
• Târgul de ceramică ”Cocoşul de Horezu”
• Lacul Vidra

Despre judeţul Vâlcea

Judeţul Vâlcea este situat în sudul României şi se învecinează cu judeţele Alba, Sibiu, Argeş, Olt, Dolj, Gorj şi Hunedoara.
Este în aşa fel aşezat geografic încât găsim pe suprafaţa sa toate formele de relief.

Amintim: dealuri subcarpatice, lunci, podiş, Munţii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng. Există aici una din cele mai mari depresiuni intramontane numită Ţara Loviştei.

Despre Muntele Cozia se spune că ar fi Muntele KOGAION, Muntele Sfânt al străbunilor noştri daci.
Judeţul Vâlcea are importante resurse minerale, atât pentru economia judeţului cât şi pentru economia naţională cum ar fi: exploatarea de mică, pegmatite de cuarţ şi feldpast şi calcar de lângă Voineasa. Sunt exploatări de sare, cărbune brun, ţiţei şi gaze naturale, izvoare de ape minerale în localităţile Călimăneşti, Băile Olăneşti şi Govora.

Sursa: http://www.tratamentbalnear.ro/voineasa

Ocnele Mari este unul din cele mai vechi orase ale Olteniei, situat la 12 km de Ramnicu-Valcea. Exploatarea sarii la Ocnele Mari s-a facut din cele mai vechi timpuri, edificatoare fiind descoperirea in aceasta zona a unui numar insemnat de topoare-ciocan de minerit care au apartinut culturilor epocii neolitice, bronzului si primei epoci a fierului. Dacii creeaza de-a lungul Paraului Sarat un intreg sistem de asezari si fortificatii al carui punct nodal pare sa fi fost actuala asezare de la Ocnele Mari-Cosota.
Potrivit descoperirilor arheologice, aici s-a aflat vestitul centru tribal “Buridava”. Pe la inceputul anilor 1960, un profesor din localitate, Gheorghe Mosteanu, descopera intamplator, intr-o gradina a sa din punctul Cosota, niste vase din lut ars, diferite de cele din Valea Bradului, aflata peste deal. Anunta sectia muzeului raional Valcea, care dupa investigarea sitului descopera existent in zona a unui mare depozit arheologic. Sosit de la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti, profesorul Dumitru Berciu decide deschiderea unui santier arheologic, in cadrul caruia este scoasa la lumina o cetate dacica veche de peste 2000 de ani, denumita cetatea Buridava (in traducere “cetatea burilor”), mentionata de istoricul grec Ptolemeu in scrierile sale.

Majoritatea obiectelor descoperite in Ocnele Mari, vestigii ale cetatii dacice Buridava, se gasesc in prezent expuse la Muzeul de Istorie Judeteana din Ramnicu Valcea:

In zona cetatii Buridava s-au descoperit diferite obiecte dacice precum: ulcioare, cesti si blide din lut ars si un mare depozit subteran de cereale, construit in tuful calcaros al dealului. Langa aceste vestigii se afla si o fantana, despre care o legenda locala spune ca prin conductele din olane arse de lut s-ar fi alimentat in vremurile indepartate asezarile din aval. Fantana are o constructie speciala, prezentandu-se ca un bazin colector subteran, destul de mare, cu o deschidere ingusta prin care apa poate fi scoasa cu o ciutura cu cumpana. Descoperirea cea mai importanta o reprezinta insa o bucata de ceramica cu inscriptia “BUR”, care ar putea avea legatura cu numele Buridava sau chiar cu Burebista. Exploatarea sarii in zona a continuat si in timpul cuceririi romane, dovada fiind castrul roman de la Stolniceni, care a fost construit pentru a controla aceasta zona.

In evul mediu exploatarea sarii in zona devine monopol domnesc, capatand un avant deosebit in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Incepand cu secolul XVIII, toate documentele vremii mentioneaza importanta exploatarii de sare de la Ocnele Mari in Tarile Romanesti, aceasta fiind cea mai insemnata exploatare salina din sud-vestul Romaniei (de aici si denumirea de “Ocnele Mari”). Prima atestare istorica a localitatii Ocnele Mari dateaza din anul 1402.

In epoca moderna, exploatarea sarii si comertul cu sare continua sa reprezinte principala baza economica a asezarii. Putini stiu ca multumita infloritorului comert cu sare, Ocnele Mari numarau in anul 1930 mai multi locuitori decat actualul municipiu Ramnicu-Valcea.

In trecut o statiune infloritoare, binecunoscuta, cu caracter permanent, de interes general, Ocnele Mari se numara – regretabil – printre statiunile balneo- climaterice din Romania care au suferit un declin considerabil in ultimii 20 de ani. Factorii terapeutici naturali din zonă apar documentati inca din secolul al XIX-lea. Se pare ca inca din jurul anului 1833 se trecea la folosirea apei sarate din asa numita „Balta Rosie” – o fosta gura de mina, de aproximativ 120 m adancime- la bai reci si calde, incalzirea realizandu-se cu bolovani incinsi in foc.

Primul studiu asupra factorilor naturali de cura a fost efectuat in anul 1863 de catre  dr. Patzel din Bucuresti, care semnaleaza efectele terapeutice ale apelor sarate din Ocnele Mari/ Ocnita intr-o comunicare prezentata Societatii Medicale din Bucuresti. Intre anii 1885-1886, doctorul A.Bernard studiaza din punct de vedere chimic sursele minerale din Ocnele Mari.

Incepand din anul 1899 activitatea balneara la Ocnele Mari ia un avant deosebit, deoarece lacul „Balta Rosie” este arendat pentru 18 ani lui Ioan Claus, iar cea de la Ocnita trece in proprietatea colonelului Dianu. In această perioada se construiesc pavilioane moderne cu hotel, restaurant si alte dotari. Ioan Claus este de fapt intemeietorul amenajarilor si constructiilor care se vad si astazi. El a ridicat vila centrala si cantina de alaturi, a amenajat parcurile, iar in incinta bailor a construit instalatia bailor calde (cu cabine), a instalat cazanele şi conducta pentru încălzirea apei şi a săpat primele puţuri pentru captarea izvoarelor necesare băilor calde şi reci.

Baile de la Ocnita sunt amenajate de colonelul Dianu, care construieste pavilioane si amenajeaza parcul din Ocnita in anul 1900. In anii 1905-1906, apele din bazinul de la Ocnita sunt captate dintr-un bazin aflat in incinta bailor, de unde se pompau pentru fierbere, atat pentru bazinul strandului, cat si pentru dusurile existente in incinta acestuia. Strandul de la Ocnita  nu este construit pe gura de ocna, ca cel de la Ocnele Mari, apele strandului din Ocnita fiind mai concentrate in saruri minerale, in special in clorura de sodiu (ajungand pana la 250 g pe litru).

Pana la primul razboi mondial statiunea functioneaza in aceasta forma organizatorica, pentru ca mai apoi prin cumparare lacul de la Ocnele Mari cu terenul inconjurator sa revina lui Constantin Stanescu.
Odata cu nationalizarea principalelor mijloace de productie, la 11 iunie 1948, baile sunt trecute in patrimoniul statului, iar statiunea Ocnele Mari este initial administrata de Sfatul Popular Valcea, apoi este subordonata de catre guvernul comunist statiunii Govora, spre care sunt directionate o buna parte din resursele naturale de cura. Pe toata perioada regimului comunist, statiunea Ocnele Mari devine “sora mai mica si mai saracacioasa a Govorei, care a stat tot timpul in umbra acesteia din urma, fiind si pe post de “vaca de muls”. Inainte de Revolutie, toti banii care se castigau de la Ocnele Mari erau dirijati catre Govora; tot la Govora ajungea si sarea precum si namolul sapropelic de la Ocnita, folosit pentru tratamente.

Dupa 1989, Ocnele Mari au mai cunoscut un singur moment de explozie turistica, cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999, cand zona de langa Lacul Doamnei din Ocnele Mari a fost nominalizata ca punctul in care eclipsa avea sa inregistreze durata maxima de vizibilitate. Statiunea a fost atunci practic invadata de sute de turisti, mai ales straini, sositi din cele mai indepartate colturi ale lumii pentru a viziona fenomenul.

Strandurile cu apa sarata de la Ocnita si Ocnele Mari si namolul sapropelic de la Ocnita sunt si astazi un adevarat miracol atat pentru sanatatea adultilor, cat si a copiilor si a varstnicilor.

Apele acestor bai au fost analizate inca din anul 1925 de Institutul de Chimie prin Facultatea de Stiinte Bucuresti, clasandu-se printre apele cele mai concentrate in saruri minerale, rivalizand cu reputatele bai similare din Hall, Salsburg, Hamburg, iar namolul analizat in acelasi an cu apele a reiesit ca este namol sapropelic (de origine fosila) cu certe veleitati curative reumatismale.  (Sursa: Fisa Monografica Ocnele Mari- jud. Valcea, Violeta Perian)

Baile de saramura sunt indicate pentru:
• Afectiuni locomotorii, artrite si artroze
• Boli ale sistemului osos
• Afectiuni reumatismale
• Boli ginecologice: cervicite, metrite, metroanexite cronice, sterilitate primara sau secundara, hipoplazii uterine, sechele post inflamatorii sau post operatorii
• Boli ale sistemului respirator
• Boli ale  sistemului nervos periferic
• Alte boli, cum ar fi: periviscevite abdominale, aderente post operatorii si dermatozele cronice

Virtutile curative ale apelor cloruro-sodice si ale namolului sapropelic sunt binecunoscute de multi turisti, care revin an de an pentru a se bucura de curele binefacatoare, chiar si in ciuda amenajarilor turistice modeste.

Dealurile impadurite, dintre care se profileaza enigmatic “Evantaiul” (formatiune calcaroasa inedita), pajistile ademenitoare, traseele numai bune pentru mountain-bike sau ATV, lacurile de saramura, spectaculosul crater de 9000 mp format in urma prabusirii tavanului uneia din cavernele de sare sunt tot atatea puncte de atractie care asteapta sa va incante privirea si sa va bucure sufletul.

Sursa: http://cazare-ocnita.ro/locatie/despre-localitate.html

Statiunea balneoclimaterica Ocnele Mari-Valcea

Salinele de la Ocnele Mari sint mentionate documentar pentru prima data in 1375, ca ocne de sare, desigur. Au reprezentat atunci o importanta sursa de venituri pentru voievozii Tarii Romanesti si deci pentru consolidarea economica si militara a domniei. « Fiecare piatra din aceasta cetate a costat pe parintele meu cite un bulgare de sare », spunea Vlad Dracu unui ambasador. Parintele era Mircea cel Batran, iar cetatea, Giurgiu. Exploatarea se facea la zi, in adincituri care, parasite, deveneau cu timpul lacuri sarate. Asa se face ca in 1863 Societatea de stiinte medicale din Bucuresti asculta o comunicare despre proprietatile terapeutice excelente ale apei saline, termala la adincime, de la Ocnele Mari. Era o cercetare si o recunoastere care pot fi socotite « act de nastere » al viitoarei statiuni.

Dotarile facute in ultimul timp, modernizarile si innoirile pe care le-a trait, au transformat Ocnele Mari intr-o statiune mult solicitata in afectiunile reumatismale mai ales datorita concentratiilor foarte mari ale apei care «te tine la suprafata, nu altceva», cum spunea un pacient. Impachetarile cu namolul sapropelic, folosit si la Govora, desavarsesc eficienta bailor facute in aer liber, in bazinul care vara capata si proprietati helioterme.

Dar la Ocnele Mari ,«statiunea care poate fi apreciata la justa ei valoare numai la fata locului », cum se exprima un pacient din Arad, se vine nu numai pentru apa si namolul sapropelic, nu numai pentru aero si helioterapie, ci si pentru accesul la o intinsa si bogata zona turistica. Este Valea Oltului si Oltul in sus pina la intilnirea sa cu cel mai generos afluient al sau, Lotrul, asezarile montane si submontane ale Olteniei, cu un patrimoniu folcloric exceptional, manastirile oltenesti de la Govora pina la Horezu, apoi Ramnicu Vilcea, Valea Sarata catre obarsia celor patru izvoare intrematoare. Intr-un cuvint, ca in multe alte statiuni, vii la Ocnele Mari pentru intremarea trupului si imbogatirea sufletului.

FACTORl NATURALI

• Lac cu apa clorurata, sodica, de mare concentratie cu proprietati helioterme, vara;
• Namol sapropelic fosil;
• Climat de crutare.

POSIBILITATI DE CAZARE

• Vile cu functionare permanenta.

BAZA DE TRATAMENT

• instalatii pentru impachetari cu namol;
• amenajari pentru helioterapie, onctiuni cu namol si bai reci.

INDICATII DE TRIMITERE

• afectiuni reumatismale degenerative;
• afectiuni reumatismale abarticulare;
• afectiuni posttraumatice;
• afectiuni neurologice periferice;
• afectiuni ginecologice;
• afectiuni cardio-vasculare.

Sursa: http://tratamente-balneare.ro/statiuni-balneare/ocnele-mari/

Statiunea balneoclimaterica Calimanesti-Valcea

Statiunea se află la o distanţă 17 km de oraşul Râmnicu Vâlcea judeţul Vâlcea într-o zonă subalpină şi funcţionează în tot timpul anului.

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este de importanţă deosebită prin apele minerale din izvoare termale şi atermale, prin frumuseţea locurilor, astfel încât tratamentele făcute aici sunt vindecătoare.

Aici funcţionează o secţie clinică a Institutului de medicină fizică, balneologie şi recuperare medicală din Bucureşti, baza clinică a catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de medicină şi farmacie “Carol davila” din Bucureşti.

Împrejurimile oferă posibilităţi generoase de drumeţii în aer liber odihnitor.

Indicaţii terapeutice:

• afecţiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice, colite cronice);
• afecţiuni hepatobiliare (diskinezii biliare, colecistite cronice, tulburări post operatorii ale ficatului; hepatite cronice, pancreatite cronice);
• afecţiuni renale şi ale căilor urinare;
• afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabet zaharat, obezitate);
• afecţiuni reumatismale inflamatorii (artroze);
• afecţiuni neurologice periferice;
• afecţiuni respiratorii (astm alergic, bronşite, traheobronşite cronice);
• afecţiuni asociate (ginecologice, dermatologice, cardiovasculare, astenie, boli profesionale).
• Boli alergice cu localizare generală

Resursele de tratament

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata dispune de instalatii pentru bai calde in cadă cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, de sali de gimnastica etc.

Proceduri

• Ultrasonoterapie cu regim continuu sau cu impulsuri, electroterapie asociat
• Eletroterapie
• Laserterapie
• Magnetoterapie
• Băi galvanice
• Cură internă cu ape minerale
• Kinetoterapie

Clima

Climat cu veri răcoroase şi ierni blânde. Climă temperat continentală cu o temperatură medie anuală de 9 grade Celsius

Atracţii turistice

Biserica din Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab şi construită în anii 1518-1522, sihăstria de la Turnu, unde se găseşte o biserică datând din anul 1676

Mânăstirea Cozia aflată la 5 km distanţă de oraş. Mânăstirea Cozia, datând din 1387 -1388, este ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân care este îngropat în acest loc. În această mânăstire sunt picturi murale din anul 1391. Muzeul de aici adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane.

Sursa:http://www.tratamentbalnear.ro/calimanesti-caciulata

Statiunea balneoclimaterica Caciulata-Valcea

Informaţii generale

Statiunea se află la o distanţă 17 km de oraşul Râmnicu Vâlcea judeţul Vâlcea într-o zonă subalpină şi funcţionează în tot timpul anului.

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este de importanţă deosebită prin apele minerale din izvoare termale şi atermale, prin frumuseţea locurilor, astfel încât tratamentele făcute aici sunt vindecătoare.

Aici funcţionează o secţie clinică a Institutului de medicină fizică, balneologie şi recuperare medicală din Bucureşti, baza clinică a catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de medicină şi farmacie “Carol davila” din Bucureşti.

Împrejurimile oferă posibilităţi generoase de drumeţii în aer liber odihnitor.

Indicaţii terapeutice:

• afecţiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice, colite cronice);
• afecţiuni hepatobiliare (diskinezii biliare, colecistite cronice, tulburări post operatorii ale ficatului; hepatite cronice, pancreatite cronice);
• afecţiuni renale şi ale căilor urinare;
• afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabet zaharat, obezitate);
• afecţiuni reumatismale inflamatorii (artroze);
• afecţiuni neurologice periferice;
• afecţiuni respiratorii (astm alergic, bronşite, traheobronşite cronice);
• afecţiuni asociate (ginecologice, dermatologice, cardiovasculare, astenie, boli profesionale).
• Boli alergice cu localizare generală

Resursele de tratament

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata dispune de instalatii pentru bai calde in cadă cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, de sali de gimnastica etc.

Proceduri

• Ultrasonoterapie cu regim continuu sau cu impulsuri, electroterapie asociat
• Eletroterapie
• Laserterapie
• Magnetoterapie
• Băi galvanice
• Cură internă cu ape minerale
• Kinetoterapie

Clima

Climat cu veri răcoroase şi ierni blânde. Climă temperat continentală cu o temperatură medie anuală de 9 grade Celsius

Atracţii turistice

Biserica din Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab şi construită în anii 1518-1522, sihăstria de la Turnu, unde se găseşte o biserică datând din anul 1676

Mânăstirea Cozia aflată la 5 km distanţă de oraş. Mânăstirea Cozia, datând din 1387 -1388, este ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân care este îngropat în acest loc. În această mânăstire sunt picturi murale din anul 1391. Muzeul de aici adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane.

Sursa: http://www.tratamentbalnear.ro/calimanesti-caciulata

Statiunea balneoclimaterica Baile Govora

Statiunea Baile Govora este situata in depresiunea subcarpatica Govora, inconjurata de dealuri acoperite cu paduri de fagi, stejari si pini, la o altitudine de 360-380 m, 20 km SV de municipiul Ramnicu Valcea.

Climatul din Baile Govora este cel continental moderat cu mici influente mediteraneene: veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 19°C) si ierni placute (temperatura medie in ianuarie este de -3°C). Precipitatii sunt moderate (800 mm anual).

Baile Govora este o statiune de importanta nationala deschisa in toate anotimpurile renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute si utilizate inca din 1866. Namolul mineral folosit pentru tratament la Baile Govora este extras din localitate si namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari.

Statiunea Baile Govora este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii, bolilor degenerative si a bolilor reumatice articulare, ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii.

Pentru mai mult informatii despre posibilitatile de tratament in statiunea balneoclimaterica din Baile Govora accesati pagina Tratament Balnear Baile Govora

Acces Baile Govora

Aerian: Aeroportul Sibiu – 100 km, Bucuresti – 200 km, Craiova la 110 km.

Terestru – distante catre principalele orase din zona: Pitesti – 80 km, Sibiu – 120 km, Craiova – 150 km, Bucuresti – 200 km, Brasov – 210 km, Targu Jiu – 100 km.

Anual, statiunea balneoclimaterica Baile Govora poate primi peste 1400 turisti pe serie in tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport (fotbal si tenis), sala de spectacole, discoteci si baruri.

Imprejurimi si agrement in Baile Govora

• Teren de tenis, teren de minifotbal, strand cu ape minerale
• Numeroase manastiri din secolele XIV-XVII (Govora, Horezu, Cozia, Arnota, Bistrita)
• Pestera Polovragi
• Centre traditionale de olarit la Horezu si Vladesti
• Colectia de Etnografie de la Maldaresti
• Centrul de tesaturi si port traditional popular de la Vaideeni
• Ruinele Castrului roman Pons Ventus de la Caineni
• Defileul Oltului Turnu Rosu – Cozia (47 km sapati in Muntii Capatanii, Lotrului si Fagarasului)
• Muzeul Satului Valcean din Bujoreni
• Muzeul de Arta din Ramnicu Valcea

Sursa: http://www.valceaturistica.ro/destinatii/statiunea-baile-govora