Statiunea montana Praid-Harghita

Praid este o localitate ce se afla in sud-vestu judetului Harghita. Localitatea este asezata pe valea Tarnavei Mici, la poalele muntilor Gurghiu, in depresiunea Praid, la 525 metri altitudine.

Localitatea Praid este vestita pentru mina de sare comestibila care se exploateaza din timpuri stravechi.

Principalele obiective turistice din localitatea Praid sunt:

• Salina Praid

Salina din Praid se afla la o adancime de 140 metri, aici temperaturile sunt constante de 14-16 grade; este una dintre cele mai mari saline din Romania.

• Cetatea medievala Rapsonne

Sursa: http://www.cazari.ro/praid/

Statiunea montana Miercurea Ciuc- Harghita

Miercurea Ciuc este resedinta si cel mai mare oral al judeturlui Harghita.

Prima parte a denumirii provine din targurile saptamanale ce se tineau miercurea.

Orasul se afla la altitudinea de 662 metri, pe malul raului Olt, in depresiunea Ciucului.

Clima in aceasta zona este rece, verile fiind foarte scurte (2-3 luni pe an) cu temperaturi mici in timpul zilei 10-32 grade si 2-15 grade in timpul noptii. Iernile sunt lungi si geroase cu temperaturi ce ajung si pana la -35 grade.

In anul 2002, Miercurea Ciuc avea o populatie de 42 029 locuitori (maghiari, romani, germani, romi).

Monumente si locuri deosebite in Miercurea Ciuc:

• Castelul Miko, astazi in acest castel isi are sediul Muzeul Judetean
• Biserica Ortodoxa Sfintii Petru, Pavel si Andrei, construita in 1936
• Muzeul Oltului si Muresului Superior, sectie a Muzeului National al Carpatilor Rasariteni
• Palatul Justitiei, stil eclectic
• Biserica Ortodoxa, stil neobizantin
• Liceul Marton Aron, construit intre anii 1909 si 1911, in stil secesionist
• Cimitirul Eroilor, construit pe 3 terase
• Monumentul Eroului Roman, opera a sculptotului Marius Butunoiu, este amplasat in centrul orasului
• 3 stranduri cu apa minerala: din cartierul Patinoar, din Baile Jigodin, Baile Miercurea
• Izvor de apa minerala

Sursa: http://www.cazari.ro/miercurea_ciuc/

Statiunea montana Izvorul Muresului-Harghita

Izvorul Mureşului este o localitate montană la poalele Hăşmaşului Mare (1793 m), pe versantul sudic al Muntelui Negru (1538 m) staţiune recreativă ce şi-a primit numele de la izvoarele râului Mureş, aflate pe teritoriul localităţii. Staţia de cale ferată reprezintă punctul cel mai înalt (850 m) a căii ferate circulare ce străbate Secuimea. Pe DN 12 se află la 45 km de Miercurea-Ciuc şi 23 km de Gheorgheni, la cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Mureşului şi Oltului. Izvorul Mureşului este o localitate specifică care are casele înşiruite pe linia drumului naţional, un centru de recreere a tineretului de renume naţional. Partea dinspre Gheorgheni este cunoscută şi sub denumirea de “Marosnyíre”. Căpâlna aflată pe lângă izvoarele Mureşului a fost construită de către părintele Ébner JenÅ‘. Conform datelor recensământului din 1992 are 801 locuitori.

DN 12, strada principală a localităţii este paralelă cu albia Mureşului şi trece peste acesta numai în locul numit Poiana Popii. Îmediat după acest pod, la vest începe rezervaţia naturală “După Luncă”. Mlaştina După Luncă aflat la confluenţa Mureşului, pârâului Senetea şi a pârâului Ponc, la vest de DN 12 la 2 km de aşezare este zonă de protecţie a naturii. Are o suprafaţă totală de 40 de hectare, cu un strat de turbă de grosime între 2-3 m.

Izvorul râului Mureş se găseşte pe versantul sudic al Muntelui Negru. Locul din centrul satului, nu departe de şosea, la vest de aceasta, la poalele muntelui Greţeş, unde la altitudinea de 866 m există un mic izvor este desemnat de localnici ca izvorul râului – probabil din considerentul, că este uşor acessibil turiştilor – dar specialiştii precizează, că izvoarele adevărate sunt sus, la 1350 m altitudine pe versantul sud-vestic al Muntelui Negru în apropierea Vârfului Fagului, şi localnicii, pe primii câţiva km îl cunosc sub denumiri variate: pârâul Varului, pârâul Baci sau pârâul Forica, afluent al pârâului Mare, se varsă în acesta în apropierea staţiei de cale ferată. Lungimea totală a râului Mureş este de 803 km, din care 80 km în judeţul Harghita, 768 km în România.

Originea denumirii Mureş: provine din cuvintele celtice muor= mlaştină, baltă şi acha=râu, deci moraha râu băltos, mlăştinos. Denumirea săsească Miersch, Muresc, este cel mai aproape de această formă arhaică, după părerea lingviştilor.

Pragul – pasul – ce leagă cele două bazine intramontane ale Ciucului şi Ghiurgheului este în acelaşi timp şi graniţa dintre masivele Harghitei şi al Gheorhenilor cu toate că, din punct de vedere geologic vîrful Greţeş (1126 m) aflat la sud de acesta nu este de origine vulcanică, ca restul masivului Harghitei. După calculele lui Szigyártó Gábor (1906) cumpăna apelor dintre bazinele Oltului şi a Mureşului în această zonă este de 33 km lungime, şi are o înălţime medie de 1283 m.

Staţiunea de tineret este azi una din cele mai importante centre de recreere de tineret din ţară. Cele câteva decenii de existenţă s-au concretizat în numeroase facilităţi turistice, staţiunea dispunând de pârtie de schi de bună calitate.

Izvorul Mureşului are o nouă biserică catolică, construită în locul capelei vechi. În curtea parohiei se află o clopotniţă care are in componenţă una din curiozităţile locale – clopotul adus din Italia de către Dr. Kurkó Alajos.

De asemenea s-a construit şi o casă de rugăciuni reformată.

Sursa: http://judeteonline.ro/turism/de-interes-local/statiunea-izvorul-muresului.html

Statiunea montana Bilbor-Harghita

Bilbor este staţiunea cu cele mai multe izvoare de apă minerală din judeţ, oferind posibilităţi de tratament si de relaxare…

Localitatea este în depresiunea cu acelaşi nume din Carpaţii Orientali, înconjurată de Munții Călimani, Munții Giurgeu, Munții Borsecului și Munții Bistriței.Bilbor a fost atestată pentru prima dată în 1751, sub denumirea de Bélbor. De-a lungul timpului, satul este menționat cu diferite denumiri: Belvor, Bélbor (1788,1806), Bélabora (1850), Gyergyó-Bélbor (1851), iar după 1918, Bilbor. Peisajul zonei este pitoresc, cu păduri întinse de conifere.

Bilbor este localitatea cu cele mai multe izvoare din judeţ. Majoritatea se află în partea vestică a depresiunii, pe malul drept al Râului Bistricioara. Numărul lor se apropie de 700. Însă, doar 17 sunt analizate şi expoatate pentru cură. Cele mai importante izvoare sunt Simion Lungu (cel cu emisia cea mai importantă de CO2), apoi Șeștina, Iacobeşti, Truță, Raita, Vâlcănești (I,II,III), Borcut și pe Valea Bistricioarei în zona Hurubă – bogat în acid boric.
Izvoarele sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, hipotone. Unele sunt bogate în fluor, litiu, brom, iod, cupru, zinc, radiu și radon. Apele sunt indicate pentru vindecarea bolilor aparatului digestiv, gastrite cronice hipoacide, dispepsii posthepatitice, boli cronice ale căilor biliare, ficat operat, litiaze renourinare după glomerulonefrite.

Zona are o valoare faunistică deosebită, deoarece aici se găsesc specii de plante şi animale ocrotite de lege. Printre plante se numără papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (c), limba siberiană (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata), jneapănul, tisa, trestia de câmp, zambrul, cimbrişorul, garofiţa pitică, bujorul de munte, plante medicinale şi aromatice. Animalele protejate sunt cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râsul (Lynx lynx), mistrețul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europaeus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă etc.

În Bilbor există numeroase obiective turistice, printre care:

• Biserica de lemn cu hramul “Sfântul Nicolae” , monument istoric, ridicată în 1795. Are picturi murale valoroase, de asemenea cele zece icoane din biserică sunt capodopere ale artei naive. Trebuie amintită de asemenea poarta din lemn a cimitirului.
• Școala (Bilbor, str. Principală 127), construcție 1936-1938, monument istoric
• Primăria (Bilbor, str. Principală 120), construită între anii 1936-1938, monument istoric
• Izvoarele de apă minerală
• Rezervația Botanică Mlaștina Dobreanu, de 4 hectare – mereu alimentată de izvoare de apă minerală – în care se află turbă și tufuri calcaroase ce înglobează relicte ale vegetației de tundră și rămașițe ale plantelor din era glaciară: curechiul de munte, bobul broaştei, specii de salcie.
• Aria protejată de mesteacăn pitic (Betula nana) de pe Pârâul Rușilor, cu suprafață de 0.2 ha.
• Memorialul Eroilor militari, de află lângă Biserica Sf. Nicolae

Tot în Bilbor se poate pleca pe trasee montane.

Sursa:http://cesavezi.ro/obiective-turistice/14-statiuni/554-sta%C5%A3iunea-bilbor#!/catid=undefined

Statiunea montana Baile Homorod-Harghita

Băile Homorod este o sțatiune balneară, situată în județul Harghita, pe drumul national DN13A, la 18 km de Odorheiul Secuiesc, la 34 km de Miercurea Ciuc și la 6 km de orașul Vlăhița de care aparține din punct de vedere administrativ…

• Conditii de vizitare: tot timpul anului

Localitatea este așezată pe valea râului Homorodul Mare și a pârâului Bailor, la o altitudine de 740-760 m. Având un microclimat tipic subalpin, fiind ferită de vânturi, este propice recreării și refacerii în stările postoperatorii.

Principala atracție turistică o constituie băile de interes local de apă minerală, cu mai multe izvoare de apă minerală (izvoarele Lobogo, Maria, Csorga, Homoradi, Ilona, Fenyves). Caracteristica comună a apelor acestor izvoare este conținutul bogat în minerale (Li, Mn, Br. J). Sunt folosite atât în scopuri curative, cât și ca apa de baut. Există unele dovezi indirecte potrivit cărora apa acestor izvoare ar fost folosita chiar și în timpul ocupației romane.

Din punct de vedere al cazării, stațiunea dispune de aproximativ 4000 de locuri de cazare într-un hotel și în vile, precum și la localnicii care practică agroturismul. În ultimii ani, în zonă s-au construit multe pensiuni agroturistice. Aici funcționează un hotel de 2 stele care dispune de restaurant, bar și un centru de conferințe foarte apreciat.

În stațiune se organizeaza anual tabere de creatie, școlare etc.

Pentru cei care poposesc aici, pe lângă o binemeritată relaxare, timpul liber poate fi petrecut în mod plăcut vizitând obiectivele turistice din zonă. Printre acestea, se pot menționa  în primul rând Ruinele Foldvar, de pe Laz, în apropierea vechiului drum roman, fiind descrise prima data de catre Taglas Gabor. S-a constatat ca sunt urmele unui castru roman de 36×36 m; la numai 200 metri sud-vest de acesta se afla alte ruine de fortificatii romane, de 23×15 metri, datând probabil din secolul al II-lea. Cele două ruine sunt declarate rezervații arheologice conform registrului monumentelor județului Harghita din 1992.

La intrarea in Baile Homorod, pe partea stangă a șoselei, se află o bisericuță construită în anul 1765 de Contele Lázár János, ca recunostință pentru că s-a vindecat de reumatism datorită efectelor terapeutice ale acestei asezari, precum și o sculptură din lemn reprezentând un calugăr.

Pe lânga aceste obiective, mai sunt și alte posibilități de agrement atât în sezonul cald (ca de exemplu drumeții, plimbări cu trasura) cât și iarna (plimbări cu sania). Tot pentru amatorii de sporturi de iarnă, stațiunea are în dotare și o pârtie de schi, Pârtia Logobo, cu o lungime de 400 m și o diferență de nivel de 60 m, încadrându-se în categoria pârtiilor ușoare ca și grad de dificultate. Pârtia este excelentă, însă altitudinea destul de joasă nu favorizează un sezon de schi prea lung.

Sursa:http://cesavezi.ro/obiective-turistice/14-statiuni/85-b%C4%83ile-homorod#!/catid=undefined