Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor-Hunedoara

Text de prof. dr. Dumitru Rus(Preluat din Revista Terra Magazin, Nr. 6, 7,8 (136) 2009)

Este situată în partea de sud-est a Muntelui Găina, lacirca 12 km de oraşul Brad. Are o suprafaţă de 20 de ha, bazele eifiind puse prin H.C.J. Hunedoara nr. 11 din 1995. Din punct devedere administrativ, rezervaţia aparţine comunei Ribiţa. Dacăajungeţi prin apropierea oraşului Brad, vă puteţi abate din drum, preţ de câteva ore, pentru a vedea aceste chei mai puţin bătute.Aria naturală protejată face parte din fondul forestier naţional, fiind proprietate publică a statului. Substratul geologiceste format din calcarele jurasice, marne calcaroase, gresiicalcaroase şi conglomerate. Prezenţa calcarelor a favorizatadâncirea pâraielor Ribicioara şi Uibăreşti (Bulzeşti), cu formareasectoarelor de chei şi a unor peşteri. Altitudinea variază între 230 şi590 m, în Cheile Uibăreştilor, şi între 320 şi 550 m, în CheileRibicioarei. Rezervaţia naturală este formată din două sectoare dechei distincte: Cheile Ribicioarei şi Cheile Uibăreştilor.

Cheile Ribicioarei, cu o lungime de 2 km, s-au format prin adâncirea pârâului Ribicioara (afluent al Crişului Alb) înformaţiuni cretacice, mai puţin rezistente (îndepărtate ulterior prineroziune), şi apoi în rocile calcaroase. Versanţii sunt abrupţi, avândo energie de 50-150 m, la baza lor apărând, pe alocuri, marmite deeroziune.În arealul cheilor au apărut peşterile Cizmei, Topliţa şiIzvorul Topliţei. Peştera Cizmei, declarată rezervaţie naturală,dezvoltată pe versantul drept al cheilor, adăposteşte formaţiunistalagmitice, depozite paleofaunistice şi desene rupestre neolitice.Cheile Uibăreştilor sunt situate în apropierea localităţiiGrohotu de Jos. Au fost modelate prin adâncirea pârâului Uibăreşti(Bulzeşti), afluent al Ribicioarei, în roci calcaroase. Local, cursulde apă este cunoscut sub denumirea deValea Grohotului.Acestechei înguste, cu sectoare de grohotiş, impresionează prin versanţiiabrupţi şi pereţii verticali, care au o energie de 200 m, creste şivârfuri ascuţite.În pereţii versanţilor se dezvoltă peşterile CaleaCicerii, Piatra Şoimului şi Fruntea Grohotului.Starea de conservare a ariei protejate este, în prezent, bună. Habitatele nu sunt ameninţate de păşunat, colectare de speciifloristice sau faunistice şi exploatări forestiere. În interiorulrezervaţiei nu sunt spaţii de cazare şi nici campinguri. Pentrudoritorii de excursii montane, există, totuşi, posibilităţi de campareîn zonele învecinate. Întinzându-se pe o suprafaţă destul de mică,accesul în rezervaţie se face pe poteci.În amonte de chei, într-o bară calcaroasă, la sud de satulBulzeşti, pârâul a săpat un drum subteran, modelând un pod naturalcu o lungime de 30 m, o lărgime interioară de 10-15 m şi oînălţime de 4-8 m.Podul natural Grohota rezultat din prăbuşirea înamonte şi în aval a plafonului calcaros al unei peşteri, rămânândconservată în relief doar o fâşie îngustă, ce seamănă cu o punte.Apele râului îi acoperă talvegul în totalitate, astfel că străbaterea podului presupune trecerea prin apă.

CHEILE RIBICIOAREI

Pe valea Ribicioarei, în amonte de sat, se desfăşoarăCheile Ribicioarei, pe o lungime de 3 km. Valea a ferestruit în pereţii albi de piatră calcaroasă, chei cu un farmec aparte.Ţancurile, brânele şi grohotişurile, sunt îmbrăcate în tufişuri decorn, sânger, porumbar, măceş, păducel, soc şi în special de liliacsălbatic, acesta din urmă înflorind abundent şi în nuanţe variate, la

începutul lunii mai. Mai sus pe culmi, pădurile şi fânaţurile îşidispută supremaţia asupra locurilor. În apropierea curgeriiînspumate a apei, perdelele de ferigi şi iederă marmorată, coboarăîn verzi cascade.Cheile sunt declarate areal protejat de categoria a IV-a,tot aici găsindu-se alături de alte grote de dimensiuni mai mici şiPeştera Cizmei. Aceasta are o lungime de 69 m, o diferenţă denivel de 41 m şi a fost declarată rezervaţie speologică de categoriaa III-a, aici fiind descoperit un schelet uman din perioada neolitică, precum şi oase de urs de peşteră (Ursus speleus). Tot pe pereţiiacestei peşteri, la intrare, se mai pot distinge încă, desene rupestre,ce constau în cercuri concentrice sau intersectate, cruci înscrise încerc, toate datând din perioada neolitică.

CHEILE UIBĂREŞTILOR

De la Cheile Ribicioarei, peste deal, spre apus, seajunge la Cheile Uibăreştilor, situate pe Valea Bulzeştilor, înamonte de satul Uibăreşti. De fapt aceste chei nu se află peteritoriul comunei Ribiţa, aparţinând comunei Bulzeşti, dar accesulspre chei este mai facil prin satul Uibăreşti, sau cum aminteam maisus, peste deal, din Cheile Ribicioarei. Punctul de maximă atracţieal acestor chei, declarate şi ele areal protejat de cat. a IV-a, estePodul Natural Grohot, o ultimă rămăşiţă a peşterii care a existat în trecut aici. Şi aceste chei aduc un aport substanţial de farmec şi pitoresc zonei.În satul Uibăreşti, casele se înşiruie pe firul văii, nudemult scăpată din strânsoarea cheilor. Năpădite de verdeaţa din jur, par minunate case de vacanţă, înconjurate de flori şi grădini delegume. Totul în jur respiră un aer de prospeţime, linişte, pace şiechilibru.Articolele au fost preluate din revista „Ribiţa” – 2004,revistă editată de Primăria Comunei Ribiţa, redactor MonicaDuşan. trecut aici. Şi aceste chei aduc un aport substanţial de farmec şi pitoresc zonei.În satul Uibăreşti, casele se înşiruie pe firul văii, nudemult scăpată din strânsoarea cheilor. Năpădite de verdeaţa din jur, par minunate case de vacanţă, înconjurate de flori şi grădini delegume. Totul în jur respiră un aer de prospeţime, linişte, pace şiechilibru.Articolele au fost preluate din revista „Ribiţa” – 2004,revistă editată de Primăria Comunei Ribiţa, redactor MonicaDuşan.

Sursa: http://ro.scribd.com/doc/24693688/Rezervatia-Naturala-Cheile-Ribicioarei-Si-Uibarestilor