Cheile Tătarului- Maramures

 Cheile Tătarului reprezintă o rezervaţie naturală, geologică şi paleologică, care este octotită şi pentru flora termofilă, cu flori rare…

 Cheile se întind pe o lungime de 0.5 km şi sunt definite printr-un peisaj minunat, mai ales la coada lacului Bolboci. Aici, râul Ialomiţa a săpat în calcarele din jurasic. Cheile apar ca văi înguste între stânci, cu versanţi abrupţi şi profil transversal în formă de V şi longitudinal cu înclinare mare şi rupturi de pantă.

Cheile Tătarului face parte din sistemul carstic Tătaru, care cuprinde lapiezuri, doline, cheile Tătarul Mare şi două peşteri. care se află pe versantul stâng al văii Tătarului, la 1548 de metri altitudine. Peştera Ursului şi Peştera Mică sunt cele mai înalte staţiuni paleolitice din Romania, aici existând fosile de Ursus spelaeus, dar şi osemintele rămase de la populaţiile care le-au folosit ca adăposturi în perioadele de retragere a gheţurilor.

Toate cheile din masivul Bucegi (cheile Urşilor, Peşterii, Varariei, Coteanu, Tătarului, Zănoaga Mică, Zănoaga Mare, Orzei, Dobreşti, Galma) şi Peştera Ialomiţei sunt incluse în cadrul rezervaţiei naturale din Muntii Bucegi – Horoabel – Urşilor.

Traseul către Cheile Tătarului porneşte din dreptul cabanei Peştera (1610 m) şi continuă pe drumul forestier marcat cu cruce albastră, spre Sinaia sau Moroeni. Poteca se uneşte cu drumul ce vine dinspre cabana Padina (1525 m) continuând apoi spre sud pe valea Ialomiţei. După ce trece prin Cheile Coteanului, traseul se opreşte în cheile Tătarului la aproximativ 1430 de metri.

Un alt traseu este cel ce uneşte cabana Peştera cu cabana Padina, pe lângă Peştera Ialomiţei.

Sursa: http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/4-obiective-geografice/209-cheile-t%C4%83tarului#!/catid=undefined