Asezare Geografica

udeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4.054 km² (1,7 % din suprafaţa ţării). Este situat în partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Judeţele vecine sunt:

• Braşov la nord;
• Prahova la est;
• Ilfov la sud-est;
• Giurgiu la sud;
• Teleorman la sud-vest;
• Argeş la vest.

Altitudinea maximă se înregistrează în Vârful Omu (2505 m) din Munţii Bucegi, iar cea minimă de cca 120–125 m, în Câmpia Titu. Unităţile administrative componente ale judeţului sunt: 2 municipii, 5 oraşe şi 81 de comune cu 361 sate.

Relief

Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi câmpii (50 %). Etajat de la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munţilor Bucegi, relieful judeţului Dâmboviţa prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de relief poartă atât amprenta factorilor geologici, cât şi a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea şi evoluţia lor. Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în partea de nord a judeţului, este formată de munţii Leaota şi Bucegi. Primul masiv,fiind alcătuit din şisturi cristaline, se deosebeşte ca morfologie de Munţii Bucegi, în a căror alcătuire predomină calcarele, gresiile şi conglomeratele. Subcarpaţii alcătuiesc cea de-a doua treaptă de relief şi ocupă 23% din suprafaţa judeţului. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiţi din depozite paleogene la nord şi neogene la sud. Aproape toată gama formaţiunilor este cutată într-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale puternic faliate. Nota dominantă a reliefului o dau fenomenele de alunecare şi de eroziune torenţială, care scot din circuitul agricol suprafeţe apreciabile de teren. Piemontul Cândeşti constituie o treaptă de relief care se deosebeşte prin alcătuirea geologică, tectonică şi morfologică atât de Subcarpaţi, cât şi de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, uşor înclinate spre sud şi fragmentate de văi mult mai adâncite în cuvertura de pietrişuri. Câmpiile, care ocupă peste 50% din suprafaţa judeţului, alcătuiesc cea mai joasă şi cea mai tânără treaptă de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest – sud-est, panta mică a acestora, lăţimea şi gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unităţi. Din forajele existente se constată prezenţa unei cuverturi de pietrişuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de luncă. În condiţii specifice de climă şi vegetaţie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judeţ.

Clima

Teritoriul judeţului Dâmboviţa aparţine în proporţie de cca. 80 % sectorului cu climă continentală (50% ţinutului climatic al Câmpiei Române şi 30 % ţinutului climatic al Subcarpaţilor) şi în proporţie de cca. 20 % sectorului cu climă continental-moderetă (ţinuturilor climatice ale munţilor mijlocii şi înalţi).

Ţinutul cu clima de câmpie se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii moderate şi ierni nu prea reci, cu viscole rare şi intervale de încălzire frecvente, care duc la topirea stratului de zăpadă. Pentru sectorul cu clima continental-moderată sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii abundente şi ierni foarte reci, cu viscole frecvente şi strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ţinutul Subcarpaţilor reprezintă caracteristici climatice intermediare.

Istoric

Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice.

Turism

Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică  de mare interes datorită:

– numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă (Curtea domnească din Târgovişte cu Turnul Chindiei);

– frumuseţi şi unicate ale naturii reprezentate de pitorescul văilor Dâmboviţei şi Ialomiţei, cu numeroasele forme carstice (Peştera Ialomicioara, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului, etc.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi;

– reculegere spirituală la importantele mânăstiri ortodoxe (Mânăstirea Dealu, Mânăstirea Viforâta), Centrul ecumenic Vulcana Băi (având în prezent o biserică ortodoxă, o moschee şi o sinagogă );

– cură şi tratament balneo-climateric la staţiunea balneoclimaterică Pucioasa;

– agroturism în localităţile Moroeni şi Pietroşiţa.

Obiective turistice

În judeţul Dâmboviţa există numeroase posibilităţi de agrement pentru turişti:

Se pot face excursii în masivul Bucegi;

Se pot  vizita monumentele istorice, arheologice şi religioase din împrejurimi:

        Palatul Brâncovenesc de la Potlogi: Palat în stil brâncovenesc, construit de Constantin Brâncoveanu în 1698, pe locul unei curţi boiereşti. Faţada orientată spre un eleşteu, astăzi secat, are o dublă loggie. Pe faţada opusă, spre curte, compoziţia este dominată de foişorul cu scară exterioară, asemeni celui de la Mogoşoaia. Decoraţia palatului cuprindea motive florale de inspiraţie persană, care se aseamănă cu unele prezente la Mogoşoaia în foişor, la biserica Colţei în exterior. În varianta de la Potlogi, ele sunt realizate în stuc.