<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Romanian Turism &#187; Locul fosilifer Pietricica</title>
	<atom:link href="https://inromaniaturistica.com/tag/locul-fosilifer-pietricica/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://inromaniaturistica.com</link>
	<description>Asta-i Romania ta!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 13 Sep 2024 21:09:36 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
		<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
		<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.0.38</generator>
	<item>
		<title>Locul fosilifer Pietricica</title>
		<link>https://inromaniaturistica.com/locul-fosilifer-pietricica/</link>
		<comments>https://inromaniaturistica.com/locul-fosilifer-pietricica/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 03 Sep 2013 09:36:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[GEKO]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[RN Neamţ]]></category>
		<category><![CDATA[Locul fosilifer Pietricica]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://romanianturism.com/?p=2063</guid>
		<description><![CDATA[Locul fosilifer Pietricica-Neamt Locul fosilifer Pietricica este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Localizare Aria naturală cu o suprafață de 39,50 hectare se află în partea centrală a județului Neamț și în cea &#8230;]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[
<a href='http://inromaniaturistica.com/wp-content/uploads/2013/09/900c9e3b4a053088f40d980e39c37e76.jpg.gif' rel='shadowbox[sbalbum-2063];player=img;'><img width="150" height="150" src="http://inromaniaturistica.com/wp-content/uploads/2013/09/900c9e3b4a053088f40d980e39c37e76.jpg-150x150.gif" class="attachment-thumbnail" alt="900c9e3b4a053088f40d980e39c37e76.jpg" /></a>
<a href='http://inromaniaturistica.com/wp-content/uploads/2013/09/stancaserbesti2_m.jpg' rel='shadowbox[sbalbum-2063];player=img;'><img width="150" height="150" src="http://inromaniaturistica.com/wp-content/uploads/2013/09/stancaserbesti2_m-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="stancaserbesti2_m" /></a>

<p><b>Locul fosilifer Pietricica-Neamt</b></p>
<p><b>Locul fosilifer Pietricica</b> este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a <a title="IUCN" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/IUCN">IUCN</a> (<a title="Rezervație naturală" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%83">rezervație naturală</a> de tip <a title="Paleontologie" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Paleontologie">paleontologic</a>) situată în <a title="Județul Neamț" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B">județul Neamț</a>, pe teritoriul administrativ al orașului <a title="Piatra Neamț" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam%C8%9B">Piatra Neamț</a>.</p>
<h2>Localizare</h2>
<p>Aria naturală cu o suprafață de 39,50 hectare se află în partea centrală a județului Neamț și în cea estică a orașului Piatra Neamț, pe <a title="Versant" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Versant">versanții</a> <i>Culmii Pietricica</i>, ocupând partea centrală a acestuia la intersecția <a title="Latitudine" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Latitudine">paralelei</a> de 46 grd 55’ 778’’ <a title="Latitudine" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Latitudine">latitudine</a> nordică cu <a title="Longitudine" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Longitudine">meridianul</a> 26 grd 22’ 845’’ <a title="Longitudine" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Longitudine">longitudine</a> estică.</p>
<p>Delimitarea pleacă de pe latura nordică de la <a title="Altitudine" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Altitudine">altitudinea</a> de 349 m, urcă până la aproximativ 495 m după care se urmărește curba de nivel până în punctul cel mai estic situat la 350 m altitudine. Pe latura sudică se urmărește aproximativ curba de nivel de 360 m până se închide cu primul punct de 349 m.</p>
<h2>Descriere</h2>
<p>Rezervația reprezintă o zonă colinară de interes <a title="Paleontologie" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Paleontologie">paleontologic</a> unde, în stratele de <a title="Rocă sedimentară" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83_sedimentar%C4%83">roci sedimentare</a> constituite din <a title="Nisip" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nisip">nisipuri</a> <a title="Gresie" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Gresie">gresii</a> și <a title="Marnă" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marn%C4%83">marne</a> s-au descoperit resturi <a title="Fosilă" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fosil%C4%83">fosile</a> de <a title="Pește" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99te">pești</a> atribuite <a title="Oligocen" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Oligocen">Oligocenului</a>, caracteristice zonelor cu un <a title="Climă" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83">climat</a> subtropical ale acestei perioade. <a title="Areal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Areal">Arealul</a> menționat a fost situat în era respectivă pe fundul Mării Paratethys</p>
<p>Zona de protecție integrală este reprezentată de punctul fosilifer din spatele Grupului Școlar G. Cartianu și de 75% din versanții sudici și vestici ai rezervației.</p>
<p>S-au identificat două puncte fosilifere semnificative: unul situat pe latura sud-estică și aflat la 200 m în spatele Grupului școlar „G. Cartianu” &#8211; compartiment afectat de o <a title="Falie" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Falie">falie</a> care face să dispară nivelul marnelor brune, iar celălalt pe versantul nord- vestic în <a title="Grohotiș" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Grohoti%C8%99">grohotișurile</a> de la baza torenților &#8211; lucru care demonstrează faptul că atât în marne bituminoase cât și în disodile, fosilele nu sunt distribuite în aglomerări sau cuiburi.</p>
<p>Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț.</p>
<h2>Istoric</h2>
<p>Inițial, rezervația a fost declarată arie de interes local în <a title="1971" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1971">1971</a>. În 1992 <a title="Academia Română" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83">Academia Română</a> publica lista ariilor protejate din județul Neamț, listă în care se regăseau cele 2 zone ca fiind clasificate conform nomenclaturii IUCN.</p>
<p>Declararea ca zonă protejată de interes zonal s-a făcut totuși ulterior în <a title="1994" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1994">1994</a>, iar la nivel național a fost declarată <a title="Arie protejată" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83">arie protejată</a> în anul <a title="2000" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/2000">2000</a>, prin <i>Legea Nr.5 din 6 martie</i> (privind aprobarea <i>Planului de amenajare a teritoriului na</i><i>țional &#8211; Sec</i><i>țiunea a III-a &#8211; zone protejate</i>)</p>
<p>Atât custodia rezervației cât și proprietatea terenului, aparțin (2011) de Primăria Municipiului Piatra Neamț.</p>
<h2>Zona fosiliferă Piatra Neamț</h2>
<p>În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: <a title="Locul fosilifer Cozla" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Locul_fosilifer_Cozla">Cozla</a>, <a title="Locul fosilifer Cernegura" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Locul_fosilifer_Cernegura">Cernegura</a>, <b>Pietricica</b> și <a title="Locul fosilifer Agârcia" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Locul_fosilifer_Ag%C3%A2rcia">Agârcia</a>.</p>
<h3>Contextul geologic</h3>
<p>Contextul <a title="Geologie" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Geologie">geologic</a> fosilifer este constituit din stive de <a title="Rocă" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83">roci</a> moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de <a title="Sediment" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sediment">sedimente</a> a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte <a title="Mare" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mare">mări</a> și <a title="Ocean" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocean">oceane</a>, datorită unor particularități ale <a title="Relief" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Relief">reliefului</a> submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa <a title="Oxigen" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Oxigen">oxigenului</a> lipseau și <a title="Microorganism" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Microorganism">microorganismele</a> care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află <a title="Petrol" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol">petrolul</a>. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri &#8211; asemenea foilor unei cărți.</p>
<p><a title="Faună" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Faun%C4%83">Fauna</a> marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate <a title="Nișă ecologică" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ni%C8%99%C4%83_ecologic%C4%83">nișele ecologice</a> disponibile &#8211; de la apele de <a title="Litoral" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Litoral">litoral</a> până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai <a title="Ion Th. Simionescu" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Th._Simionescu">Profesorul Ion Th. Simionescu</a> (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 <a title="Gen (biologie)" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Gen_%28biologie%29">genuri</a> și opt <a title="Specie (biologie)" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Specie_%28biologie%29">specii</a> noi, iar în <a title="Monografie" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Monografie">monografia</a> din <a title="1977" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1977">1977</a> Ciobanu a descris 26 de <a title="Familie (biologie)" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Familie_%28biologie%29">familii</a>, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de <a title="Crab" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Crab">crabi</a> și alte <a title="Crustacee" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Crustacee">crustacee</a> înrudite, fosile de <a title="Broască-țestoasă" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Broasc%C4%83-%C8%9Bestoas%C4%83">broaște țestoase</a> precum și fosile <a title="Pasăre" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re">aviare</a>.</p>
<h3>Istoricul zonei</h3>
<p>Cercetările <a title="Paleontologie" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Paleontologie">paleontologice</a> au început în zona orașului Piatra Neamț din <a title="1883" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1883">1883</a>, nume precum<sup><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Locul_fosilifer_Pietricica#cite_note-sz-13">[13]</a></sup> <a title="Leon Cosmovici" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Leon_Cosmovici">Leon Cosmovici</a> (sec. XIX), Mircea Paucă, <a title="Biolog" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Biolog">biologul</a> Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici.</p>
<p>S-au publicat monografii precum <i>Păturele cu pe</i><i>ști din Mun</i><i>ții Pietricica </i><i>și Cozla &#8211; Districtul Neam</i><i>ț. Ora</i><i>șul Peatra</i> (Leon Cosmovici, 1887), <i>Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neam</i><i>ț</i> (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant.</p>
<h3>Zone similare din România</h3>
<p>Din România <i>&#8220;Acvariul de Piatră&#8221;</i> din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se găsesc în <a title="Moldova" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova">Moldova</a> la <a title="Gura Humorului" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Humorului">Gura Humorului</a> (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în <a title="Muntenia" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenia">Muntenia</a> lângă <a title="Câmpulung" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung">Câmpulung</a> (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de <a title="Arbore" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Arbore">arbori</a>, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)</p>
<p>Sursa: Wikipedia</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://inromaniaturistica.com/locul-fosilifer-pietricica/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
