Manastirea Arnota.Com Costesti, Sat Bistrita – Valcea

Hram: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Arhiepiscopia Ramnicului Valcea

Mănăstirea Arnota este o mănăstire din România situată în comuna Costești, din județul Vâlcea, declarată monument istoric cu cod LMI VL-II-a-A-09667.

Inițial, mănăstire de călugări, din anul 1999, se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistrița (județul Vâlcea).

Este construită de domnitorul Matei Basarab între anii 1633-1634. Se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea Bistrița. Este foarte greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de șoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă lăcaș. Studiile au constatat că este construită pe locul unde au mai existat biserici.

Legenda spune că Matei Basarab, fiind urmărit de turci, se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriș, datorat și faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine a unor biserici iar Matei Basarab a hotărât că dacă va scăpa, va ctitori o mănăstire.

Între anii 1705-1706, domnul martir Constantin Brâncoveanu cu ocazia reparațiilor ce s-au impus, a construit un pridvor cu turlă în deja cunoscutul stil Brâncovenesc. A refăcut pictura originală și a confecționat catapeteasma, o reală operă de artă a stilului. Actualmente aceasta se află la Muzeul Național de Artă din anul 1913. Ușa de la intrare din lemn de castan deține o inscripție în limba slavonă cu următorul conținut :„ Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Aici în pridvor se mai poate vedea o pictură refăcută la acea vreme odată cu construirea lui, pictură aflată pe peretele de la intrare și care reprezintă portretul lui Matei Basarab executată în jur de 1644.

O altă renovare a mănăstirii s-a făcut de către Barbu Știrbei între anii 1852-1856, când a parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se prezentau. În locul lor a construit alte clădiri pe baza unor proiecte făcute de arhitecți, printre care Carol Benesch.

În anul 1934 s-au făcut noi reparații, s-au construit noi chilii și ce a fost mai important a fost amenajarea unui muzeu cu odoarele sfântului lacaș.

Cea mai mare renovare a avut loc între anii 1954-1958 când s-a făcut consolidarea totală a clădirilor, s-a drenat apa, s-a introdus apă curentă la chilii și s-a reabilitat sistemul de încălzire.

Mănăstirea Arnota este locul de veci a ctitorului ei Matei Basarab și a tatălui său Danciu vel-vornic. Danciu vel-voievod, oștean important al primului unificator al românilor Mihai Viteazul, a căzut în luptele de la Turda în anul 1601. A fost îmormântat la Alba Iulia și rămășitele pământești la 1648 și reîngropate în pronausul bisericii. Matei Basarab, decedat la 9 aprilie 1654, îmormântat inițial la Târgoviște, este adus și el la Arnota în urma răscoalei Seimilor și depus tot în pronaos.

Trăsături

Ctitorită de Matei Basarab în 1633-1634, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi. Biserica mănăstirii este o construcție mică, cu o linie simplă și sobră. Deasupra naosului este așezată o turlă înaltă, iar pe pridvor este o altă turlă mai mică. Pridvorul cu turlă i-a fost adăugat de către Constantin Brâncoveanu, la începutul domniei lui, odată cu reparațiile dintre anii 1705-1706. Tot el îi reconstruiește catapeteasma, o adevarată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc. Pictura Mănăstirii Arnota este păstrată în forma ei originală care aparține lui Stroe din Târgoviște la 1644. In pronaos, cu prilejul renovării din anii 1705-1706, a intervenit asupra picturii zugravul Ioanichie Sin Preda. În 1753 popa Dumitru Ion a definitivat pictura în tempera. Printre scenele creștine se disting: Soborul Sfinților Arhangheli, sfinții militari, mucenici și cuvioși, „Învierea” pe peretele nordic, Cina cea de Taină, la vest, „Rugăciunea din grădina Ghetsimani”, Botezul, iar pe boltă – Pantocratorul. In pronaos sunt pictați domnitorul Matei Basarab cu soția sa Elena, ținând în mâini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatăl lui Matei Basarab, Preda vel spătar cu soția sa Stanca și fiul lor, Papa, tatăl lui Constantin Brâncoveanu.

Această frumoasă mănăstire, prin pictura, arhitectura și sculptura sa, poate fi considerată unul din cele mai reprezentative monumente istorice și de artă religioasă din țară.

Sursa: Wikipedia