Judetul Bistrita Nasaud

Stâncile Tătarului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului.

Rezervația naturală aflată în partea nord-vestică a Munților Călimani, cunoscută și sub denumirea de Pietrele Tătarcii, are o suprafață de 25 ha, și reprezintă o arie cu un relief diversificat, alcătuit din stâncării, abrupturi și poiene, ce conferă locului un pitoresc aparte. Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase (întreruptă pe alocuri de formațiuni erozionale), în amestec cu molid (Picea abies), cu o vegetație ierboasă unde este întălnită o plantă cunoscută sub denumirea de „colțișor” (Dentaria bulbifera), precum și specii floristice aparținând familiei Rubiaceae, genul Asperula.

Sursa: Wikipedia

Muntii Calimani

         Muntii Calimani apartin lantului vulcanic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat in zona de contact a muntilor de ineretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si Pannoniei.
Calimanul (inclusiv Gurghiu si Harghita) se incadreaza in grupa sudica a celor mai tineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8 – 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format in Pliocenul superior (finele Neogenului-Tertiar).
Intensa activitate vulcanica neogena a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul tarii noastre). Constituit din alternante de lave, aglomerate si cenusa (stratovulcan), Calimanul apartine grupei sudice – cea mai importanta masa vulcanica – cu o suprafata de aproximativ 6.400 km2, cu latimea de circa 40 km (peste 50 in sectorul Calimanului) si lungimea de aproape 160 km.
Acest masiv este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Pietrosul Calimanului – 2100 m, Gurghiu – 1776 m, Harghita – 1800 m), care coboara treptat catre Tusnad (Ciomatu alt 1.301 m). In acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse partial de eroziune, dar mai ales datorita prabusirilor care au dus la deschidorea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km in Caliman)

            Asezare si limite:
Calimanul ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpartilor Orientali, reprezentind cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra. El se desfasoara pe directia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazanoapte de zona depresionara a Dornelor (Vatra Dornei) si muntii marunti ai Birgaului; la est – sirul depresiunilor Paltinis, Dragoiasa, Bilbor, Secu il separa de muntii inalti ai Bistritei si de munceii Giurgeului (sud-est); la sud – defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanici ai Gurghiului; in vest – piemontul colinar al Calimanului face trecerea spre partea estica a Podisului Transilvaniei.

            Limita septentrionala este greu de trasat, datorita caracterelor complexe ale unitatilor ce vin in contact : zona Calimanului in sud si aceea a Muntilor Birgau si Depresiunea Dornelor in nord.
Ea trece la nord de Dealul Tanasa (1.001 m), intersecteaza cursul mijlociu al vaii Pietroasa de Jos, urcind spre nord pina la localitatea Bistrita Birgaului. In continuare, catre est, urmareste valea Bistritei pina in apropiere de Colibita, de unde se abate spre sud, si intretaie cursul superior al Panuletului si piriul Colbul, pe sub Vf. Tiganca. Limita se orienteaza catre nord-est, ocolind Vf. Dalbidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), si traversind cursul superior al riului Dorna pina in valea Ncgrisoarei, pe care o insoteste catre nord pina la Magura Mica (1.226 m), ocolind in continuare, pe la nord-nord-est, Vf. Buza Serbii (1.530 m). Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estica a depresiunii cu acelasi nume patrunde adine in masiv pina in apropiere de confluenta piriului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate catre nord-est, pe linga Piciorul Cerbului (1.650 m) si piciorul Tiganului (1.700 m), pina in valea Calimanelului.

            Limita estica marcheaza contactul dintre muntii cristalini ai Bistritei si masivul vulcanic al Calimanului. De la localitatea Panaci ea se indreapta catre sud-est de-a lungul piriului Calimanelul si strabate depresiunile Paltinis, Dragoiasa, Bilbor, pentru a se orienta apoi spre sud-est urmarind valea Secului si cea a Toplitei, pina la localitatea cu acelasi nume.
Limita sudica este jalonata de valea transversala a Muresului (defileul Toplita-Deda), care separa Calimanul de Muntii Gurghiului, formata dintr-o serie de bazinete presarate de asezari umane, intre care se interpun sectoare mai inguste, cu aspect de chei.
Limita vestica incepe la nord de Dealul Tanase, trece pe la vest de virfurilePaltinului sau Pirjoliturii (1.147 m), Dealul Ncgru sau Raglitci (1.152 m), Plesa (1.136 m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul Vatavii pina in valea Bistrei, pe care o urmareste pina la confluenta cu Muresul. Contactul Calimanului cu Podisul Transilvaniei se face prin intermediul unci prispe largi – Piemontul Calimanului – ce realizeaza trecerea spre depresiunile Livezile-Birgau, Budac, Deda-Porcesti delimitate la vest de Culmea Sieului si alte coline din dealurile Bistritei. Aceasta delimitare corespunde Masivului Caliman privit ca unitate montana propriu-zisa, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influenta graviteaza spre Vatra Dornei (punct de plecare in traseele 1 si 8), cuprinzind Tara Dornelor (drenata de riurile Neagra Sarului si Dorna cu Dornisoara).
Situata pe flancul nordic al masivului, Tara Dornelor coboara treptat alcatuind o depresiune larga, cuibarita in inima muntilor.
Spre nord-est zona de influenta cuprinde si valea Bistritei cu viitoarea statiune climaterica Colibita – poarta de intrare spre potecile ce duc spre creasta inalta a Calimanului.

 Sursa:  http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/calimani-8/prezentare/