Muntii Cernei

Muntii Cernei se află în Sud-Vestul Carpaților Meridionali, la contactul cu Munții Banatului. Sunt mărginiți la Sud-Est de Valea Cernei, la Vest de Depresiunea Caransebeș-Mehadia, la Nord de Valea Râului Rece, la Nord-Est de Valea Olanului, unul din afluenții importanți ai Cernei, respectiv Vârful Olanul Mare de unde încep Munții Godeanu, iar la Est de Valea Cernei și Munții Mehedinți.

Sunt compuși din două culmi principale: Culmea Vlascu, cu o lungime de cca 40 km și Culmea Cornereva (Culmea Canicea), cu o lungime de aproximativ 15 km.

În prima parte a Munților Cernei, pe o lungime de aproximativ 20 km, accesul este îngreunat uneori de formațiunile calcaroase ale Faliei Cerna. Deși pare imposibil de trecut, aceasta este străpunsă de poteci ce duc spre creastă și mai apoi în Depresiunea Cornereva.

Structura lor este asemănătoare cu cea a Munților Godeanu, din creastă desprinzându-se câteva culmi ce coboară spre Est, în Valea Cernei (Plaiul Vuc, Burba și Opleșata, Plaiul Gâștii) și spre Nord spre Depresiunea Cornereva (La Lac și Piatra lui Manta, Sulița, Cozia).

Culmea cuprinsă între Valea Craiovei şi cea a Iaunei se individualizează în vârful înalt al Opleşatei (1541 m), situat în apropierea Cernei, cu un gol de munte izolat, ca o poiană mare. Culmile secundare care coboară din ea, una la gura Văii Craiovei — Culmea Roţii — şi cealaltă la gura Văii Iaunei — Culmea Stăncii — sunt scurte, destul de repezi şi complet împădurite.

Culmea Vlaşcului — denumită în partea inferioară Culmea Stepăn — este situată între Valea Iaunei şi cea a Topeniei. Este o culme lungă, cu pantă continuă, pe care trece principala potecă ce leagă Valea Cernei cu comuna Cornereva.

Culmea Vlaşcului Mic — denumită în partea inferioară Culmea Iuţii — este situată între Văile Topeniei şi Iuţii. În partea inferioară, dinspre Cerna, a acestei culmi, apare calcarul, în pereţii ei aflându-se Cheile Iuţii şi Piatra Puşcată.

Culmea Mare este cuprinsă între Valea Iuţii şi cea a Prisăcinei, urmată între Valea Prisăcinei şi Valea Bedinei de Culmea Cerbului, denumită jos Culmea Teiului. În continuare, culmea principală a Munţilor Cernei se apropie mult de vale, iar culmile secundare, scurte şi abrupte, nu mai prezintă o importanţă geografică deosebită.

Mulţimea aceasta de culmi — relativ paralele — ce segmentează bazinul Cernei, pe versantul ei drept în numeroase bazinete, constituie un aspect caracteristic. Privit de la distanţă, el este deosebit de interesant şi atractiv prin această ondulare continuă a culmilor. Ele sunt totodată şi căi de acces şi de legătură între Cerna şi golurile alpine învecinate, cu atât mai mult cu cât văile sunt aproape toate sălbatice, cu porţiuni dificile.

Culmea Cornereva este mai puțin cunoscută, dar la fel de frumoasă, având și unele peisaje găsite doar în Munții Mehedinți, în Crovuri. Ea începe deasupra satelor Canicea, respectiv Bogâltin, și se termină în dreptul lacului de acumulare Rusca. Cele mai impresionante peisaje le vedem în Piatra Ilisovei (Elisovei) și în Vârful Cotul Romanului.

Sursa: http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/cernei-11/prezentare/