Muntii Cindrel

Muntii Cindrel acoperă 9873 ha cuprinse la sud-vest de Valea Frumoasei, continuată apoi spre vest de Valea Sebeșului, iar în sud-est de Valea Sadului. Numai spre nord-est culmile muntelui scad în depresiunile colinare ale Sibiului, Săliștei și Apoldului, risipite succesiv sub „pridvorul“ localităților Mărginimii Sibiului între Jina și Râu Sadului. În acest spațiu domină rocile dure, de șisturi cristaline, un relief accidentat, parcurs de văi cu versanți puternic înclinați, care formează între Șugag și Tău Bistrei, spre exemplu, un spectaculos defileu.

Cindrelul este „una dintre cele mai importante regiuni pastorale“ din Carpații României — o dovedește rețeaua densă de poteci —, multe marcate turistic de mai bine de un secol, și sutele de gospodării sezoniere ale mărginenilor proprietari ai pășunilor și pădurilor care urcă până la 1750-1800 m altitudine. Obârșiile numeroaselor văi pornesc chiar din circurile glaciare suspendate. Trei astfel de căldări glaciare (din cele 12, unele abia schițate) sunt Iezeru Mare, Iezeru Mic și Gropata, pe latura nordică a masivului. O suprafață de 609 ha, care înconjoară cele două iezere, formează rezervația complexă omonimă. Masivul Cindrel, în întregime, a fost declarat Parc Natural și împreună cu o parte din Munţii Șureanu și Lotru formează SIT „Natura 2000 Frumoasa“, în suprafață totală de 137 000 ha.

Cea mai veche și cea mai înaltă stațiune turistică montană din țară, Păltinișul, 1450 m altitudine, se află la 4-5 ore de mers de cel mai înalt vârf (Cindrel, 2244 m) care conferă numele întregului masiv. Se deschid de aici poteci turistice marcate adiacente marcajului crestei principale (bandă roșie) dintre orașul Cisnădie și cabana Oașa, de pe malul lacului omonim din Valea Frumoasei. În stațiune sunt zone schiabile dotate cu mijloace de transport pe cablu, numeroase cabane, pensiuni, hoteluri și variate mijloace de agrement. O șosea modernizată, permanent deschisă, leagă stațiunea de municipiul Sibiu iar pe un drum județean nemodernizat (DJ106N) se poate ajunge, prin Șaua Șteflești (1725 m), la Tărtărău şi pe cea mai spectaculoasă şosea alpină, Transalpina.

Păşunile întinse, pădurile bogate şi izvoarele din Cindrel au dus la apariţia a numeroase stâne. Astfel, o drumeţie în Cindrel este o ocazie de a descoperi un peisaj fascinant, dar şi o bună ocazie de a cunoaşte viaţa pastorală ancestrală bine păstrată a localnicilor.  

Vegetatia

Vegetaţia Munţilor Cindrel este bogată, cu întinse păduri de fag, mesteacăn şi variate conifere. La altitudini apar tufişuri de ienuperi pitici, anini de munte, afini, merişor, smârdar, iar pe versanţii despăduriţi găsim zmeuriş şi afine.

Vara, covoare multicolore de brânduşe de munte, stânjenel de munte, anghelină, garofiţe de munte, ghiniură galbenă, vârtejul pământului sau sângele voinicului împânzesc culmile Cindrelului.

Fauna

Munţii Cindrel sunt cunoscuţi pentru varietatea faunei; mistreţul şi căpriorul populează pădurile de fag, alături de animale răpitoare: vulpea, lupul, pisica sălbatică şi râsul. Pe versanţi vieţuieşte ursul brun şi cerbul carpatin. În partea de sus a râurilor repezi este prezent păstrăvul, în aval apare lipanul, iar în partea colinară predomină cleanul.

Arii naturale protejate

Parcul natural Cindrel

Cuprinde căldări glaciare, dintre care cele mai importante sunt Iezerul Mare, Iezerul Mic, Gropata. Vegetaţia este reprezentată de jneapăn, afin, smirdar.

Iezerele Cindrelului

Pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244m) se află o rezervaţie mixtă ce cuprinde două văi glaciare, cu lacurile glaciare Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adâncime) şi Iezerul Mare (1999 m alt, 3 ha şi 13,30 m adâncime).

Despre acesta din urmă multe legende au mai circulat de-a lungul timpului. Din bătrâni se spune că, de fapt, nu se ştie adâncimea exactă a lacului, iar în adâncurile sale ar sălăşui un balaur. Nu degeaba locul cuprins între Vf. Cindrel, Frumoasa şi cele două lacuri e numit „Platoul Diavolului”. Mai mult, dacă în drumeţia voastră ajungeţi la Iezerul Mare, nu aruncaţi cu pietre în apa lacului. Ciobanii de prin partea locului spun că veţi supăra balaurul din adâncuri şi furtuna se va dezlănţui asupra Cindrelului.

Masa Jidovului, La Grumaji, Pintenii din Coasta Jinei

Cele trei monumente ale naturii se găsesc în apropiere de Jina. Sunt compuse din şisturi cristaline şi se disting prin formă, dimensiuni şi amplasare.

Calcarele cretacice de la Cisnădioara

…sau „Piatra Broaştei” după cum îi spun localnicii. Formaţiunea este constituită din calcare rozalii sub forma unui recif în care s-au acumulat, în timpul mării neocretacice, resturi organice de tipul stridiilor, hipuriţilor, aricilor şi stelelor de mare.

Bradul de 500 de ani

Pe drumul între zona „La Pisc” din Gura Râului şi cabana Crăciuneasa se află unul dintre cei mai bătrâni brazi din ţară. Multe a văzut bradul în cei peste 500 de ani de viaţă, legendele spun că acesta este un miracol al lui Dumnezeu. Bradul a fost nominalizat în anul 2010 în competiţia naţională pentru „Arborele anului”; are 40 m înălţime şi o circumferinţă de 8 m.

Alte atractii

Amatorilor de fotografii le sugerăm mai multe puncte de belvedere în Munţii Cindrel:  Poiana Godea, Poiana Găujoara, Şaua Bătrâna, Vf. Rudarilor, Vf. Onceşti, Vf. Cindrel, Vf.Măgura, Vf. Foltea, Vf. Niculeşti.

Trasee în Muntii Cindrel

Traseele de drumeţie şi de cicloturism din Munții Cindrel sunt de dificultate medie, accesibile tuturor categoriilor de drumeţi, tot timpul anului. Accesul se face din localităţi ale regiunii Mărginimea Sibiului şi din staţiunea Păltiniş.

Dacă traseele din Munţii Cindrel se pretează la drumeţii scurte, amatorii de drumeţii mai lungi şi mai solicitante vor găsi traseele potrivite în Munţii Făgăraş.

Sursa: http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Natura-si-patrimoniu-Zona-montana-Muntii-Cindrel.aspx