Muntii Maramuresului

Asezare si limite. Grupa de nord este asezata in nordul Carpatilor Orientali si are ca limite: in sud culoarul depresionar Campulung Moldovenesc, Pasul Mestecanis (1096m), Depresiunea Dornelor, Culoarul Bargaului, in vest depresiunea colinara a Transilvaniei (Podisul Someselor) si Campia de Vest (Campia Somesului), in nord granita tarii cu Ucraina, in est Podisul Sucevei.

Alcatuirea petrografica. Grupa nordica s-a format, asemenea intregului lant carpatic, in timpul orogenezei alpine, care a tinut din cretacic pana la inceputul cuaternarului. Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti din roci vulcanice in vest (Muntii Oas, Muntii Gutai, Muntii Tibles), roci metamorfice (sisturi cristaline) in centru (Muntii Rodnei, Muntii Suhard, Muntii Maramures, Obcina Mestecanis) si roci sedimentare cutate (flis) in est (Obcina Mare, Obcina Feredeu). Prezenta calcarelor a favorizat aparitia unui relief carstic pe rama sudica a Muntilor Rodnei si in Muntii Suhard.

Din punct de vedere al reliefului grupa nordica este compusa din doua parti: de vest si de est. Partea de vest include una dintre cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte. Depresiunea Maramuresului, ce depaseste spre nord granita tarii, este marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu Depresiunea Tara Oasului), Gutai, Tibles (1835m). Muntii vulcanici din grupa nordica nu prezinta cratere vizibile, deoarece au fost puternic erodati. Sudul Depresiunii Maramuresului este delimitat de Muntii Rodnei alcatuiti din sisturi cristaline, cu varfuri ce depasesc 2000m pe versantul nordic (Varful Pietrosu – 2303m si Varful Ineu – 2279m). Muntii Rodnei se prelungesc spre sud cu Muntii Suhardului si Muntii Bargau (1611m). In partea de est a Depresiunii Maramuresului se inalta Muntii Maramuresului (Varful Toroioaga – 1930 m, Varful Farcau – 1957 m). Depresiunea Maramuresului este strabatuta de raurile Viseu, Iza si Mara si are inaltimi de 800m. Are un relief ce coboara in trepte catre vaile raurilor care o strabat. Partea de est a grupei este reprezentata de Obcinele Bucovinei, o succesiune de culmi paralele separate de vai longitudinale largi. Altitudinea lor scade de la vest spre est. Doua depresiuni importante marginesc aceasta grupa la sud: Depresiunea Bistritei si Depresiunea Campulung. Pasurile mai importante din aceasta grupa sunt: Pasul Setref (818 m), intre Muntii Rodnei si Tibles, Pasul Prislop(1416 m), intre Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, Pasul Mestecanis (1096 m), Pasul Tihuta (1201 m), Pasul Huta. Grupa nordica poseda numeroase resurse naturale: minereuri complexe (cupru, plumb, zinc)la Baia Sprie, Cavnic, Baiut; minereuri de cupru la Toroioaga, Lesu Ursului, Crucea; mangan la Iacobeni si Saru Dornei; minereuri auro-argintifere la Cavnic; marmura la Borsa; gresii la Campulung Moldovenesc; andezit la Baia Mare.

Clima. In grupa de nord se disting trei etaje climatice: etajul alpin, cu doua temperaturi medii anuale de 0-2 ^oC, ierni lungi si veri scurte(Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului); etajul de munte cu temperaturi medii anuale de 0-6 ^oC (0 ^oC la peste 2000m altitudine), precipitatii bogate (800-1200mm/an, pe alocuri chiar peste 1200mm/an) si vanturi puternice. In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 ^oC, cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. In grupa de nord se manifesta influentele oceanice, cu climat umed si moderat termic in muntii vulcanici si baltice, cu ierni geroase si precipitatii bogate in Obcinele Bucovinei.

Apele. Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, reprezentata prin rauri apartinand grupei de vest (Viseu, Iza cu Mara; Somesul Mare cu Bistrita, Salauta; Lapus) si grupei de est (Suceava cu Putna si Sucevita, Moldova cu Moldovita, Bistrita cu Dorna si Bistricioara); lacuri (Ocna Sugatag – pe masiv de sare; Lala, Buhaiescu din Muntii Rodnei – glaciare; Lacul Firiza – de acumulare); ape subterane – minerale in Vatra Dornei, Sangeorz-Bai, Poiana Negri.

Vegetatiase caracterizeaza printr-o etajare a speciilor vegetale astfel: etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan); etajul padurilor de amestec (conifere si fag); etajul coniferelor (brad, molid, pin); etajul alpin (Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Suhard) – pajisti alpine (firuta, rogoz, ienupar, jneapan, afin, merisor). In depresiuni si lunci se dezvolta o vegetatie hidrofila.

Faunaeste reprezentata prin: mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica, iepure, caprioara, veverita, cerb, urs, ras; pasari ca: ciocanitoarea, cinteza, cocosul de munte, gainusa de alun; pesti ca: pastravul, cleanul, mreana, lostrita. In masivul Rodnei a fost repopulata capra neagra

Solurile. In muntii nu prea inalti sunt intalnite argiluvisolurile si cambisolurile (brune si brune acide). Sub padurile de fag si rasinoase apar solurile podzolice, sarace in humus, iar mai sus solurile alpine, brune acide – spodosoluri.

Rezervatii:floristice – Tinovu Gaina, Poiana Stampei, de flora si fauna – Pietrosu Mare – Muntii Rodnei, forestiere – Codrul secular Slatioara; speologice – Izvorul Tausoarelor, geologice si paleontologice – Creasta Cocosului – Muntii Gutai.

Sursa: http://www.lufo.ro/infoeducatie/Pagini/Timis/Muntii%20Carpati/lynx/nord.htm