Muzeul Mihai Codreanu- Iasi

„M-am bucurat mult şi sunt fericită că am trăit să văd Casa memorială a marelui poet şi profesor, care ne-a învăţat ce trebuie să fie artistul dramatic prin toată manifestarea lui” (Anny Braesky)

Mihai Codreanu s-a născut în iulie 1876 la Iaşi, oraş în care îşi va petrece cea mai mare parte a vieţii. Primele poezii publicate datează din perioada în care Codreanu frecventa cursurile Liceului Naţional din Iaşi. Încă de pe acum se poate observa influenţa a două mari nume asupra creaţiei sale literare, şi anume, Eminescu şi Baudelaire. Aceştia pot fi identificaţi drept mentori spirituali ai poetului de mai târziu. Deşi se înscrie la Facultatea de Drept din Iaşi urmând astfel profesia tatălui, Codreanu nu renunţă la activitatea literară şi la pasiunea pentru scris. Dimpotrivă, asistă în paralel la cursuri din cadrul Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din aceeaşi localitate. Ulterior, îşi va perfecţiona cunoştinţele în acest domeniu participând la numeroase prelegeri atât în ţară cât şi în străinătate.

După cum s-a menţionat deja, Codreanu continuă să scrie şi pe perioada studenţiei, primul volum – Diafane – văzând lumina tiparului imediat după terminarea facultăţii, în 1901. În acelaşi an debutează şi ca traducător cu opera Martira de Jean Richepin. Lucrarea care însă îi confirmă valoarea în această nouă postură este traducerea piesei Cyrano de Bergerac de Edmund Rostand. Aceasta a fost considerată a fi cea mai bună traducere în limba română, poetul fiind recompensat şi de către Direcţia Naţională a Teatrelor. Pasionat de literatura franceză, el a continuat activitatea de traducător şi de promotor al acesteia. În acelaşi timp, cu mari înclinaţii spre teatru, s-a implicat şi în procesul de punere în scenă a unora din piesele autorilor francezi. A colaborat cu diverse publicaţii ale vremii, trimiţând spre tipărire numeroase versuri, articole, traduceri şi comentarii literare. Dintre diferitele edituri cu care a colaborat, editura revistei „Viaţa românească” a fost cea care a publicat cel mai important volum de sonete al său intitulat Statui. Cuprinzând un număr de 99 de sonete, acest volum l-a consacrat pe Codreanu drept cel mai important sonetist român. Activitatea sa literară a fost recunoscută la nivel naţional fiind decorat cu medalia „Bene merenti” pentru merite literare iar, mai târziu, este numit membru corespondent al Academiei Române.

La un moment dat, din motive de sănătate, Mihai Codreanu a renunţat la a profesa avocatura şi s-a dedicat exclusiv activităţii literare şi carierei didactice. După ce în tinereţe Codreanu urmase cursurile Conservatorului din Iaşi, la maturitate ajunge profesor în cadrul aceluiaşi Conservator de Muzică şi Artă Dramatică, la catedra de „Dicţie, citire expresivă, critică, psihologie teatrală şi scenică”. Mai târziu, a fost şi la conducerea acestuia. De asemenea, Mihai Codreanu s-a remarcat şi ca director al Naţionalului ieşean, urmându-i în funcţie bunului său prieten Mihail Sadoveanu. Deşi pasionat de teatru, Codreanu nu a urcat pe scenă decât o singură dată, în stagiunea 1912-1913, în piesa Martira. Tracul excesiv îl va ţine în spatele luminii reflectoarelor. În anul 1921, odată cu apariţia unui alt volum de sonete –  Cântecul deşertăciunii – activitatea lui Mihai Codreanu a fost recunoscută şi pe plan internaţional. Ministerul Instrucţiunii Publice din Franţa l-a numit Cavaler al Academiei Franceze în semn de recunoştinţă pentru implicarea sa în activitatea de promovare a culturii franceze. Mai târziu, tot în semn de recunoştinţă din partea Franţei, a fost decorat şi cu Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare.

Spre sfârşitul vieţii, Codreanu s-a găsit în imposibilitatea de a-şi mai scrie singur poeziile. Semnele bolii manifestate din tinereţe s-au accentuat până când, la bătrâneţe, Codreanu şi-a pierdut în totalitate vederea. Activitatea de creaţie a continuat însă, poemele fiindu-i aşternute pe hârtie de prieteni apropiaţi iar, în ultima perioadă, de secretara sa.
Mihai Codreanu a murit în 1957, la vârsta de 81 de ani în locuinţa sa din Iaşi. Este vorba despre casa care astăzi găzduieşte Muzeul „M. Codreanu”, o casă închinată sonetului precum a fost şi viaţa poetului. Deschisă publicului în 1970, casa-muzeu în care a locuit Mihai Codreanu, a fost construită în anul 1934, pe un teren donat sonetistului de Primăria Iași ca o recunoaștere a admirabilei sale activități. Casa se păstrează aproape în întregime așa cum arăta în timpul vieții poetului, cu toate valorile artistice, cu biblioteca, biroul de lucru, sufrageria, dormitorul și toate celelalte anexe.

Sursa:http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee/muzeul-mihai-codreanu-vila-sonet-j/istoric/