<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Romanian Turism &#187; Orasul Cristuru Secuiesc</title>
	<atom:link href="https://inromaniaturistica.com/tag/orasul-cristuru-secuiesc/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://inromaniaturistica.com</link>
	<description>Asta-i Romania ta!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 13 Sep 2024 21:09:36 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
		<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
		<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.0.38</generator>
	<item>
		<title>Orasul Cristuru Secuiesc</title>
		<link>https://inromaniaturistica.com/orasul-cristuru-secuiesc/</link>
		<comments>https://inromaniaturistica.com/orasul-cristuru-secuiesc/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 May 2014 13:36:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[GEKO]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Harghita]]></category>
		<category><![CDATA[Municipii şi oraşe]]></category>
		<category><![CDATA[Orasul Cristuru Secuiesc]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://romanianturism.com/?p=5926</guid>
		<description><![CDATA[Orasul Cristuru Secuiesc-Harghita   Asezare Geografica   Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia &#8211; Cristuru Secuiesc &#8211; Rugănești.   Istoric   Săpăturile arheologice făcute de-a &#8230;]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Orasul Cristuru Secuiesc-Harghita</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Asezare Geografica</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Mure%C8%99">județul Mureș</a>, la gura de vărsare a pârâurilor <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Goagiu">Goagiu</a> și Nicou Alb în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_T%C3%A2rnava_Mare">Târnava Mare</a>, la o altitudine de 390 m, pe <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/DN13C">DN13C</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Bodogaia,_Harghita">Bodogaia</a> &#8211; <strong>Cristuru Secuiesc</strong> &#8211; <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Rug%C4%83ne%C8%99ti,_Harghita">Rugănești</a>.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Istoric </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe &#8220;Valea Surpat&#8221;, s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_mediu">evului mediu</a>, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În &#8220;Valea Cetății&#8221; s-a descoperit o așezare de tip <em>Wietenberg</em>, o figurină de lut <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sci%C8%9Bi">scitică</a> și o așezare <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_%C8%99i_civiliza%C8%9Bia_dacilor">dacică</a> din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VII-lea">sec. VII</a> &#8211; <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VIII-lea">VIII</a><sup>[<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor"><em>necesită citare</em></a>]</sup>. În locul numit &#8220;Poala Bradului&#8221; s-a găsit o așezare <em>Ariu</em><em>șd</em>și <em>Bodrogkeresztúr</em> și o așezare dacică din sec. VII și VIII.<sup>[<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselor"><em>necesită citare</em></a>]</sup> În anul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1902">1902</a>, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cel%C8%9Bi">celtic</a> de incinerație cu cor de luptă din perioada <em>La Téne mijlociu</em> ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare &#8220;Gyárfás&#8221; s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Titus">Titus</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Antonius">Antonius</a>, Pius, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Aurelius">Marcus Aurelius</a>, Lucilla și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Commodus">Commodus</a>.</p>
<p>Prima atestare datează din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1333">1333</a> &#8211; <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1337">1337</a>, când preotul Jakab, în anul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1333">1333</a> a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1334">1334</a>, 8 dinari.<sup><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristuru_Secuiesc#cite_note-4">[4]</a></sup></p>
<p><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1395">1395</a> &#8211; regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.</p>
<p><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1503">1503</a> &#8211; numele târgului Cristur apare într-o diplomă: <em>Ex oppido nostro Kerezthur</em><sup><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristuru_Secuiesc#cite_note-5">[5]</a></sup></p>
<p><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1559">1559</a> &#8211; sub regina Izabella, localitatea este scutită de ori ce fel de impozite în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.</p>
<p><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1631">1631</a> &#8211; prima mențiune a unei școli reformate.</p>
<p>Biserica Romano-Catolică este datată în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIII-lea">secolul al XIII-lea</a>, ca biserică romanică, suferind mai multe transformări, prima în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIV-lea">secolul al XIV-lea</a>, apoi la mijlocul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XV-lea">secolului al XV-lea</a> când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile iar în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVI-lea">secolul al XVI-lea</a>, construcția se face în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Stil_gotic">stil gotic</a>. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.</p>
<p>Orașul Cristuru Secuiesc, în perioada interbelică a fost reședința plasei Cristur din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Odorhei_%28interbelic%29">județul Odorhei</a>. Pentru scurt timp, înainte de cel de-al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în &#8220;I.G.Duca&#8221;</p>
<p>Sursa: Wikipedia</p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://inromaniaturistica.com/orasul-cristuru-secuiesc/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
