Asezare Geografica

Orasul Deta este un mic centru administrativ, economic si cultural, de importanta microregionala, situat in partea de vest a tarii noastre, intre Timisoara si frontiera cu Serbia, la o distanta de 44 km de Timisoara pe DN 59 si 118 km de Belgrad. Este un nod rutier situat ca un punct catre care converg mai multe drumuri locale, dar in care se intretaie si doua artere importante, si anume: drumul ce leaga Campia Torontalului cu muntii caraseni si cel ce face legatura intre resedinta judetului si punctul vamal de frontiera cu Serbia, respectiv soseaua E 70. Deta polarizeaza atat din punct de vedere economic, cat si socio-cultural, viata localitatilor: Denta, Moravita, Gataia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvaz.

Este asezat in campia joasa a Barzavei si este traversata de raul Birdeanca, afluent al Barzavei care in perioadele de inundatii are rol de supapa a Barzavei.

Localitatea are o latitudine nordica de 45°23’ si o longitudine estica de 21°12’, fiind situata la un nivel de 91 m. deasupra marii. Din teritoriul administrativ al orasului Deta face parte si satul Opatita situat la o distanta de 3,5 km fata de oras, pe DC 172 (Deta-Birda);

Teritoriul administrativ al orasului Deta se invecineaza cu teritoriile administrative ale urmatoarelor localitati: spre nord cu Voiteg, la nord-est si est cu Birda, la sud cu Denta si la vest cu Banloc.

Teritoriul localitatii este dominat de clima temperat-continentala. Ca pondere, cea mai mare influenta o au masele de aer maritim dinspre vest, cu un grad ridicat de umiditate, apoi cele subtropicale dinspre Marea Mediterana si cele continentale dinspre est.

Datorita acestor caracteristici climatelice, iernile nu sunt foarte geroase, verile sunt calduroase, iar primaverile si toamnele au o durata destul de mica.

Media anuala a temperaturii aerului se situeaza intre limitele 10-11 C, pe cand cea maxima atinge +40 C.

Orasul este strabatut de calea ferata ce leaga Timisoara de Belgrad.

Forma de relief predominanta este campia, favorabila agriculturii.

In jurul localitatii predomina vegetatia ierbivora si de silvostepa. Vegetatia lemnoasa este cea caracteristica zonelor de campie joasa.

Fauna este predominata de rozatoare, se intalnesc si iepuri, caprioare, cerb lopatar, mistreti, vulpi, veverite.

Din familia pasarilor intalnim fazanul, uliul gainilor, ciocarlia de camp, cucuveaua, pitigoiul, privighetoarea, graurii, ratele si gastele salbatice.

Sursa: http://www.detatm.ro/index.php?a=1

Istoric

Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală și feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman Potula. Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de Ded, fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411 și 1427, localitatea este consemnată cu denumirile Ded și respectiv Dedu Mic. În perioada dominației otomane, decade.

În jurnalele de călătorie din 1660 – 1664, călătorul turc Evliya Çelebi care vizita Banatul, afirmă că Deta era locuită de români.

Din anul 1724, când a inceput colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria și Alsacia/Lorena, localitatea a renăscut, denumirea ei fiind transformată în Detta. Colonizările au început în 1737 și au durat până pe la 1794, iar pe lângă germani au mai fost colonizate și câteva familii de italieni.^[5] În secolul XIX cunoaște o dezvoltare rapidă, în special după 1858 – anul în care a fost dată în folosință calea ferată Timișoara – Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraș. În 1858 se dă în folosință calea ferată Timișoara – Baziaș, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiții favorabile pentru comerțul cu cereale și animale. Pe aceste două componente, localitatea reușește în scurt timp să-și construiască prosperitatea.

În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înființat plasa Deta, cu 13 comune, care aprținea de comitatul Timiș. Tot atunci este recunoscută drept important centru economic. Cunoaște o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc școli, instituții, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare și se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construiește Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveților români și sârbi din zonă. În 1902 se construiește uzina electrică și se introduce iluminatul electric.

În lucrarea Ghidul Banatului de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel:

Frumos și îngrijit orășel de câmpie, cu străzi bine întreținute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica rom. catolică, primăria, hotelul și cafeneaua „Bellavista”, etc. Este sediul preturii cu acelaș nume și este un foarte însemnat centru industral. Are 4.070 locuitori, majoritatea germani, apoi români și puțini maghiari și sârbi. A cunoscut din nou o perioadă de criză și a decăzut de la statutul de oraș, intrând în rândul localităților rurale.

După al doilea război mondial, Deta cunoaște o nouă etapă în dezvoltarea sa, de această dată marcată de ideologia și organizarea comunistă. În 1968 primește statul de oraș (pentru a treia oară în istoria sa). Se construiesc noile cartiere de blocuri, se aduc noi instituții publice, etc.

Sursa: Wikipedia