Asezare Geografica

Orașul Rupea este situat la 25 grade 12` longitudine estică și 46,3 grade latitudine nordică. Altitudinea este de 451 m față de nivelul mării. Este punct de trecere dinspre Valea Oltului în Valea Târnavelor, situat în zona de contact dintre Podișul Transilvaniei și Carpații Orientali.

În județul Brașov, orașul Rupea este situat pe drumul european E60, aproximativ la mijlocul distanței dintre orașele Brașov și Sighisoara, în partea de nord a județului.

Orașul Rupea, al cărui teritoriu administrativ mai cuprinde încă două așezări componente – Gara Rupea (4km) și satul Fișer (7km) – se învecinează cu comunele: Cața (la nord), Bunești (la vest), Jibert (la sud-vest), Ungra (la sud-est) și Homorod (la est).

Sistemul de căi de circulație în care se înscrie orașul este compus din drumuri care se desfășoară de-a lungul văilor largi care brăzdează relieful colinar – deluros al zonei, sau străbat zona întinsă a Podișului Hartibaciului, pe văile secundare, legând rețeaua de așezări.

Zona Rupea este caracterizată prin întrepătrunderea unor arii cu proprietăți distincte, după criteriul potențialului cultural, zona se manifestă ca un spațiu de interferență al mai multor culturi.

Într-un teritoriu marcat de cultura coloniștilor sași se disting subzone aparte, din punct de vedere cultural, marcate de prezența altor grupuri etnice sau sociale.

Astfel, într-un teritoriu punctat de satele săsești, se profilează grupul satelor românești din Țara Oltului. Aceste sate se desfasoară de-a lungul Culoarului Comăna până la limita nordică a acestui spațiu geografic, nu departe de Rupea, la Cuciulata.

Istoric

În urma săpăturilor efectuate pe raza orașului Rupea s-a atestat prezența omului pe aceste meleaguri încă de acum 2.000 de ani, în partea de jos a orașului descoperindu-se o piatră militară romană. Denumirea localității derivă din cuvântul latin “rupes” care înseamnă con de stâncă și se atribuie stâncii cuaternare pe care se înalță cetatea.

Ca reședință de târg, Rupea este amintită încă din 1433 și cunoscută ulterior ca un centru comercial dezvoltat. Anual se țineau aici 4 târguri mari. Târgurile din Rupea erau cele mai renumite din Transilvania epocii. Pe timpul lui Matei Corvin, Rupea era centrul a 12 bresle de meștesugari.

În vestul orașului, pe o stâncă abruptă de rocă din bazalt, este așezată Cetatea Rupea, care este una dintre cele mai vechi și mai puternice cetăți din Transilvania, aceasta fiind atestată documentar pentru prima dată în anul 1324, cu toate că a fost construită cu mult înainte de acea dată, dar nu există documente în acest sens.

În anul 1601, Mihai Viteazul trece pe aici, iar mai târziu, Ștefăniță Vodă.

În anul 1688 se instalează în cetate primii soldați austrieci, aceștia renovând cetatea.

Sașii au populat orașul Rupea la jumătatea secolului al XII-lea.

Principala ocupație a locuitorilor era agricultura și creșterea vitelor, Rupea fiind și un centru comercial și de meserii foarte important.

Până la Marea Unire din 1918, dominația săsească dădea un aspect cu totul străin orașului. Atunci, Rupea a jucat un rol important în întreg ținutul. Aici s-a format primul consiliu național din județul Târnava Mare.

Din punct de vedere economic și cultural, este de remarcat că înainte de anul 1918, Rupea avea 4 bănci, dintre care cea mai importantă era Banca Cetatea, iar în 1920 a luat ființă prima școala gimnazială.

Dupa cel de-al doilea război mondial, deși situația geo-politică a României a determinat o stagnare a dezvoltării, atât la nivel național cât și local, Rupea a continuat să se dezvolte, construindu-se policlinica, casa de cultură, cinematograful, cartierele cu blocuri de locuințe, aductiunea apei și s-au dezvoltat întreprinderile industriale și mestesugărești.

Sursa: http://primariarupea.ro/istorie/