<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Romanian Turism &#187; Orasul Sannicolau Mare</title>
	<atom:link href="https://inromaniaturistica.com/tag/orasul-sannicolau-mare/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://inromaniaturistica.com</link>
	<description>Asta-i Romania ta!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 13 Sep 2024 21:09:36 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
		<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
		<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=4.0.38</generator>
	<item>
		<title>Orasul Sannicolau Mare</title>
		<link>https://inromaniaturistica.com/orasul-sannicolau-mare/</link>
		<comments>https://inromaniaturistica.com/orasul-sannicolau-mare/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 May 2014 11:14:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[GEKO]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Municipii şi oraşe]]></category>
		<category><![CDATA[Timiş]]></category>
		<category><![CDATA[Orasul Sannicolau Mare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://romanianturism.com/?p=6192</guid>
		<description><![CDATA[Orasul Sannicolau Mare-Timis   Asezare Geografica   Localitatea Sânnicolau Mare este cel mai vestic oras al României si al judeţului Timis, fiind si al III lea oras ca mărime după Timisoara si Lugoj. Este atestat documentar în anul 1247, în &#8220;Diplomele privilegiate regale&#8221; iar în anul 2004 împlineste 757 de ani de existenţă documentară, dar &#8230;]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Orasul Sannicolau Mare-Timis</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Asezare Geografica</strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Localitatea Sânnicolau Mare este cel mai vestic oras al României si al judeţului Timis, fiind si al III lea oras ca mărime după Timisoara si Lugoj.</p>
<p>Este atestat documentar în anul 1247, în &#8220;Diplomele privilegiate regale&#8221; iar în anul 2004 împlineste 757 de ani de existenţă documentară, dar existenţa lui, vine din timpuri mult mai vechi. Este un oras de graniţă, având 6 km de frontieră cu Republica Ungaria, pe cursul neregularizat al râului Mures.</p>
<p>Orasul este asezat în S-E Câmpiei Panonice in N-V Banatului, în Câmpia joasă a Arancăi, si pe malurile Canalului Aranca, un vechi curs al râului Mures (în timpuri îndepărtate, acesta era navigabil) si care î-i conferă orasului aspecte si fenomene asemănătoare marilor orase asezate pe fluvii si râuri, dar la un nivel redus.</p>
<p>Orasul se află pe drumul european E70 (fostDN6), la 620km de km. 0 Bucuresti, la 64 km. de Timisoara si la 14 km de Punctul de Trecere a Frontierei Cenad – Kizombor. Odată cu deschiderea traficului greu prin Vama Cenad, drumul E70, trece pe străzile Drumul Gării, Timisorii, Horia Damsescu si Drumul Cenadului, iar în proiectul de viitor, drumul E70 va ocoli orasul pe la sud.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.sannicolau-mare.ro/">http://www.sannicolau-mare.ro/</a></p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Istoric </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă că vatra satului a fost locuită încă din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_bronzului">epoca bronzului</a>. Mai târziu, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman">romanii</a> au ridicat aici un castru. Din vremea voievodatului lui Glad, a fost descoperit aici (în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1799">1799</a>) un <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurul_de_la_S%C3%A2nnicolau_Mare">tezaur</a> medieval timpuriu, compus din 23 de obiecte din aur, expus în prezent la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Viena">Viena</a>.</p>
<p>Așezarea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu <em>Morisena</em> feundală (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cenad">Cenad</a>), aflată în imediata vecinătate. În diplomele regale din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1217">1217</a> și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1256">1256</a> este menționată cu numele de <em>Sân-Nicolau</em>, după numele mănăstirii de aici care avea hramul „Sf. Nicolae”. Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334.</p>
<p>În timpul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99al%C3%A2cul_de_Timi%C8%99oara">Pașalâcului de Timișoara</a>, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificație de pământ lângă așezarea civilă. Această cetate a fost dărâmată în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1701">1701</a>, în urma <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Pacea_de_la_Karlowitz">Păcii de la Karlowitz</a> care prevedea dărâmarea ei ca una dintre condițiile pentru pace.</p>
<p>După trecerea Banatului sub administrație habsburgică, localitatea cunoaște o dezvoltare accelerată, devenind în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1724">1724</a>, oficiu administrativ erarial, apoi reședință de plasă. În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1787">1787</a> primește privilegiul de a organiza târguri. Acest privilegiu este extins în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1837">1837</a> când i se permite organizarea unei piețe săptămânale. În tot acest timp a cunoscut o deosebită evoluție economică, demografică și urbanistică. Localitatea a fost colonizată cu germani (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98vabi">șvabi</a>). S-a dezvoltat și localitatea <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nnicolau_German">Sânnicolau German</a>, încorporată mai târziu în oraș.</p>
<p>Un loc important în viața localității l-a jucat școala inferioară de agricultură, construită în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1799">1799</a> de către contele Cristofor Naco și Gimnaziul de Stat, construit în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1894">1894</a>. Aici s-a născut în anul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1881">1881</a> compozitorul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A9la_Bart%C3%B3k">Béla Bartók</a>, tatăl său fiind director al școlii agricole, iar mama învățătoare. O importanta pierdere in fauna locala este dropia disparuta de prin anii 1978 -1980 localizata in zona balatan!</p>
<p>Sursa: Wikipedia</p>
<p><strong> </strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>https://inromaniaturistica.com/orasul-sannicolau-mare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
