Asezare Geografica

Ștefănești este un oraș în județul Botoșani (România). Până în 2004, Ștefănești a fost o comună, acesta fiind declarat oraș la 1 aprilie 2004, prin Legea nr. 79/2004.

Orașul Ștefănești este situat în estul Câmpiei Jijiei Superioare, în apropiere de confluența râului Bașeu cu Prutul, pe malul lacului de acumulare Stânca-Costești. Localitatea Ștefănești a fost declarata oraș în 2004, iar în prezent are aproximativ 5.800 locuitori și 4 localități în subordinare administrativă (Bădiuți, Bobulești, Stânca, Ștefănești-Sat).

Istoric

Localitatea Ștefănești apare menționată documentar pentru prima dată în anul 1435 sub numele de Gura Bașeului, într-un document emis de domnitorul Ștefan II. În 1476 apare deja ca târg, iar în lucrarea Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir apare ca “oppida notabiliara”. În secolele XV-XVI așezarea este prădata de tătari în mai multe rânduri, ulterior căzând pradă și atacurilor oștilor polone. La recensământul din 1860, Ștefăneștii erau oficial a 27-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2114 locuitori). Până în 1968 localitatea se numea Ștefănești-Târg. Ca o recunoaștere a dezvoltării social-economice, în anul 2004 este ridicat la rangul de oraș.

Sursa: Wikipedia

Asezare Geografica

Orasul Stefanesti este situat in partea central – sudica a judetului Arges, la sud-est de municipiul Pitesti, la intersectia paralelei de 44 53’ latitudine nordica cu meridianul de 24 56’ longitudine estica. La 18 km spre nord trece paralela de 45 si nu departe de limita estica a orasului trece meridianul de 25 longitudine estica, aceste doua coordonate geografice aratandu-ne amplasarea orasului in partea central – sudica a tarii.

Ape

Reteaua hidrografica ce strabate teritoriul orasului are caracter intermitent, cu obarsii din platforma piemontana Candesti, fiind tributara Vaii Argesului sau Raului Doamnei, care formeaza limite spre sud si respectiv spre vest ale teritoriului orasului. De-a lungul Raului Doamnei, in dreptul orasului, se intinde o parte din lacul Maracineni -Valea Mare Podgoria, cu rol de atenuare a viiturilor, iar pe Raul Arges se gaseste acumularea Pitesti Sud- Stefanesti Golesti, pentru obtinerea de hidroenergie.
Orasul Stefanesti beneficiaza de asigurarea sursei de apa pentru sistemul de irigatii din Lunca Argesului aflata in perimetrul sau sau prin statii de pompare din acumularea Pitesti Sud – Stefanesti Golesti.

Relief si flora

In ceea ce priveste relieful, orasul Stefanesti se afla pe linia de contact dintre Podisul Getic (si anume Platforma Candesti ) si Lunca Argesului, dincolo de care se intinde Campia Inalta a Pitestiului. Aceasta linie de contact intre cele doua unitati de relief este clar evidentiata in teren prin diferenta de altitudine si prin peisajul specific, fiind intrerupta de vaile afluente ce patrund adanc in interiorul piemontului si fiind acoperite de paduri, vii si asezari ce urca spre interfluviile largi si netede a acestei platforme piemontane. In partea vestica a orasului se afla Lunca Raului Doamnei cu directia nord – sud.

Altitudinea orasului este cuprinsa intre 252 m, la nivelul Vaii Argesului si 400 m, in zona colinara Valea Mare – Podgoria.

Istoric

Orasul Stefanesti, veche asezare omenesca, ale carei inceputuri se pierd in negura vremurilor, se inscrie, prin trecutul sau bogat in date si evenimente, prin prezentul si prin perspectivele ce se contureaza, in randul celor mai importante localitati ale judetului Arges.

Localitatea Stefanesti este considerata una din cele mai vechi asezari umane din zona, cercetarile arheologice ducand la descoperirea unor topoare de piatra vechi de aproximativ 4.500 – 6.000 ani, a unor monede datand de pe vramea dacilor (in zona Targu – Dealului), precum si a unor depozite de vase de lut din epoca feudalismului timpuriu.

Cele mai vechi asezari din perimetrul orasului, respectiv Golesti si Stefanesti, sunt consemnate intr-un act emis la data de 5 august 1452, prin care voievodul Vladislav al II – lea intareste mai multe proprietati din zona unor boieri. A treia asezare, in ordinea aparitiei in documente, este Izvorani, din care, in anul 1493, domnitorul Vlad Calugarul doneaza o vie Manastirii Glavavioc, situata in sudul
actualului judet Arges. Denumirea de Valea Mare apare pentru prima data intr-un document emis de domnitorul Patrascu cel Bun, tatal lui Mihai Viteazul, cand, delimitand proprietatile unor boieri de cele ale unor manastiri, aminteste de apa Valea Mare ca hotar intre aceste proprietati.

Intalnim de asemenea, in documente, ca posesori de terenuri, pe teritoriul actualului oras Stefanesti, pe Mihai Viteazul, Fratii Buzesti, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu, familia Golestilor, familia Bratienilor. De la domnitorul Matei Basarab ne-a ramas crucea din piatra de Albesti, prin care domnitorul reglementa obligatiile de vinariciu, spre a evita abuzurile functionarilor ce strangeau aceste dari de la producatori, cruce ce se afla in fata Caminului Cultural Stefanesti. In zona Valea Mare se mai pastreaza ruinele conacului lui Constantin Brancoveanu; casa (acum, Muzeu memorial) in care a trait cel mai mare romancier al neamului romanesc Liviu Rebreanu, precum si vila fostei mari actrite Lucia Sturza Bulandra.

Tot pe teritoriul orasului Stefanesti intilnim si conacul familiei Golestilor (actualmente, Muzeul Golesti), precum si fostul conac ,,Florica’’ al familiei ce a dat tarii doi dintre fauritorii Romaniei moderne, respectiv pe I.C. Bratianu si fiul sau Ionel I.C. Bratianu – personalitati de care se leaga evenimente de seama ale istoriei tarii noastre, precum Revolutia de le 1848, Unirea Principatelor din 1859, Razboiul de Independenta din perioada 1877-1878 si Faurirea Statului National Unitar Roman in urma primului razboi mondial din perioada 1916-1918.

Sursa: http://stefanesti-arges.blogspot.ro/2012/03/istorie.html