Romanian Turism Asta-i Romania ta!
Manastirea Sf.Ilie Sacele si Istria- Constanta
La 20 iulie 2004, în ziua prăznuirii Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, s–a aşezat piatra de temelie a primului edificiu al noii Mănăstiri Histria. Slujba de sfinţire a locului a fost oficiata de Î.P.S.Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, alături de un sobor de preoţi. Acestea au fost şi primele semne de reactivare ale străvechii vetre monahale după secole de uitare.
Cu binecuvântarea Î.P.S.Teodosie, iniţiativa părintelui Ioil Cuzdriorean de a ctitori la Histria o mănăstire, începea să prindă viaţă.
Dacă activităţile economice, sociale sau politice ale cetatii Histria sunt demult apuse şi pentru totdeauna, rămase doar o amintire, viaţa religioasă ortodoxă a pulsat permanent pe aceste meleaguri. Aceeaşi Sfântă Scriptură, aceleaşi învăţături evanghelice sunt readuse la lumină prin ridicarea Mănăstirii „Sfântul Ilie” – Histria.
Temeiul noului aşezământ s–a pus în memoria înaintaşilor, locuitori ai vechii cetăţi, şi a tuturor celor care s–au jertfit pentru dreapta credinţă.
De aici, din centrul episcopal Histria, călugări misionari au aprins flacăra învăţăturilor creştine a căror lumină s–a răspândit în toată ţara. E drept, flacăra a pâlpâit în vremuri tulburi, dar întreţinută prin jertfă martirică ea nu s–a stins niciodată.
Călcate odinioară de călugări, hrănite din seva adâncurilor, pământurile roditoare ale Histriei sunt acoperite acum de culturi agricole. Când s–a sfinţit locul viitoarei mănăstiri, toată valea era un lan de grâu, ce părea „poleit cu aur”.
Ca o prefigurare a viitoarelor recolte de înălţare spirituală a crdincioşilor, aurul lanului va deveni aura sfinţilor pictaţi în biserică.
În demersul de întemeiere al noii mănăstiri, alături de părintele stareţ Ioil sunt şi alţi patru vieţuitori, veniţi din lume, care au format o mică obşte monahală.
După obţinerea terenului, în suprafaţă de 2ha., prin donaţia făcută de o familie de credincioşi, Aurel şi Viena Gropoşilă din Constanţa, oameni cu suflet de creştini şi cu dragoste pentru sfânta mănăstire, s–au început primele lucrări.
S–a curăţat terenul, s–a construit o baracă folosită drept adăpost. Într–un cort de campanie s–a amenajat un mic paraclis pentru slujbe.
S–a ridicat o primă clădire în care s–au amenajat: un paraclis, trapeza iar la etaj staretia şi chilii pentru calugari.
În fiecare an, fie că s–a finalizat câte o construcţie, fie că s –a început un nou obiectiv:
• 20 iulie 2005 s–a sfinţit paraclisul,a fost tuns in monahism un frate din obste,a fost hirotesit intru protosinghel parintele ieromonah Ioil si instalat ca staret al manastirii, acestea fiind oficiate de catre IPS Teodosie al Tomisului;
• In 2006 s-au zidit: un altar de vara si un corp de chilii ce cuprinde: o bucatarie de vara, 4 camere, o magazie si un garaj.
• 02 aprilie 2007 s-a sfintit altarul de vara si a fost tuns in cinul calugaresc inca un frate din obstea manastirii.
• 20 iulie 2007 IPS Teodosie inconjurat de un sobor de preoti si diaconi si in prezenta unui mare numar de credinciosi,a pus piatra de temelie a bisericii mari ce va purta hramul Sfantului Maritului Prooroc Ilie Tesviteanul.
Planul bisericii aflate în construcţie, impresionantă prin dimensiuni şi eleganţă, a fost realizat de arhitect Teodor Ion din Constanţa.
S–au realizat şi lucrări pentru buna gospodărire şi întreţinere a aşezământului; s–a montat o centrală eoliană pentru producerea de energie electrică şi panouri solare.
In 2008 s-a construit o cladire ce serveste ca pangar si atelier petru confectionare de obiecte bisericesti.
Cu prilejul hramului din 20 iulie 2009 IPS Teodosie savarseste slujba de primire in cinul calugaresc a altui frate din obstea manastirii.
In anul 2010, s-a pus temelia unui lumanarar si a unei noi cladiri, iar cu prilejul hramului IPS Teodosie a savarsit slujba de priveghere, rostind un inaltator cuvant de invatatura pentru intarirea obstii si a credinciosilor prezenti, in lupta duhovniceasca .
19 Iulie 2011 la slujba de priveghere a hramului IPS Teodosie a savarsit slujba de calugarie a inca unui frate din obste apoi sfintirea lumanararului si a frescelor cu scene din viata Sfantului Prooroc Ilie.
In 09 August 2011 IPS Teodosie a fost in mijlocul obstii indoliate pentru a savarsi slujba de inmormantare la mutarea catre Domnul a unui calugar varstnic din obstea manastirii Histria.
In decursul timpului manastirea a evoluat prin inaintarea in constructia bisericii mari, prin forarea a patru fantani cu apa potabila, prin extinderea anexelor gospodaresti, prin plantarea de pomi fructiferi si a unei liziere de salcami etc.
Calugarii din aceasta manastire traiesc dupa randuiala vietii de obste, indeletnicinduse cu activitati gospodaresti precum: gradinarit, apicultura, pomicultura, cresterea de animale, producerea unor obiecte de cult: icoane, metanii, suveniruri etc.
Noua vatra duhovniceasca de la Histria infloreste spre a duce mai departe cuvantul Sfintei Evanghelii si a sfintelor Predanii, hranindu-se din roua Harului sfintilor marturisitori, a sfintilor cuviosi si a calugarilor misionari veniti din sudul Dobrogei, din Constantinopol sau Capadocia spre a sluji in bazilicile histriene, incepand cu primele veacuri crestine.
Locaşurile erau asemenea unor mici mănăstiri de cetate, cu incinte şi chilii de piatră pentru slujitori. Numărul mare de bazilici , prea multe pentru o singură cetate, cât şi aşezarea lor, grupate unele lângă altele, indică existenţa unui centru monahal.
Prin mărirea numărului de vieţuitori din rândul populaţiei locale şi formarea unei comunităţi de călugări daco–romani, locaşurile histriene devin mănăstiri misionare de influienţă bizantină sau capadociană. Călugării au fost atraşi de faima numeroşilor martiri dobrogeni, care s–au jertfit pentru Hristos, cât şi de liniştea acestor locuri prielnice nevoinţei monahale.
Treptat, Histria devine un puternic centru monahal de înaltă teologie ortodoxă, de convertire şi de mărturisire a credinţei creştine.
Aşezate în mijlocul litoralului dobrogean, locaşurile histriene aveau strânse legături duhovniceşti cu mănăstirile din sud: Tomis, Adamclisi, cât şi cu cele de la gurile Dunării. Legăturile comerciale ale Histriei cu cetăţile dunărene au contribuit şi la întărirea comunităţilor monahale.
Călugării histrieni ajung şi la mănăstirile Halmyris, Niculiţel, Dinogeţia. Aşa cum monede emise de Histria au ajuns până în Maramureş şi Olt, la fel călugării histrieni s–au răspândit în nordul Dunării şi în zona arcului carpatic.
Viaţa religioasă din întreaga Dobroge s–a aflat sub îndrumarea unor ierarhi vestiţi prin cultura teologică şi înalta păstorire duhovnicească. Episcopii Tomisului erau călugări formaţi în mănăstirile din jurul oraşului Constantinopol, fie în mănăstirile din Capadocia, organizate de Sfântul Vasile cel Mare.
În preajma cetăţii Histria s–au format mici comunităţi de călugări având rol de misionari şi susţinători ai episcopilor tomitani în apărarea credinţei ortodoxe. Veniţi ca însoţitori ai ierarhilor, monahii erau de regulă, călugări cărturari.
Şcoala de la Histria era renumită….
Chiar dacă documentele s–au distrus şi nu există prea multe dovezi scrise privind activitatea diferiţilor episcopi ai Tomisului, nu putem să neglijăm că parte din activitatea acestora s–a răsfrânt şi asupra vieţii religioase înfloritoare a Histriei.
Numeroşi episcopi s–au preocupat de înălţarea de sfinte biserici, au sprijinit viaţa monahală, au făcut ca cetatea să devină unul dintre cele mai importante centre misionare şi culturale ale eparhiei. Sub păstorirea acestora viaţa religioasă a înflorit la Histria, ca şi în întreaga provincie.
Unul dintre ierarhi, menţionat în documente drept „Un episcop necunoscut” al Tomisului, din sec. IV d.Hr., care a zidit mai multe bazilici în oraşele–cetăţi mai importante, este amintit că ar fi ridicat un asemenea locaş şi în cetatea Histria.
Un moment important în viaţa religioasă a cetăţii a fost la începutul sec. VI d.Hr. când s–a hotărât ca „fiecare oraş „polis” din Scythia Minor şi din întregul Imperiu Bizantin, să aibe un episcop al său şi un anumit teritoriu”.
Înfiinţarea episcopiei de la Histria a fost o urmare a faptului că la începutul sec. VI d.Hr. Episcopia Tomisului a fost ridicată la rang de Mitropolie, având sub jurisdicţie un număr de 14 episcopii existente în toate marile oraşe ale provinciei. Între noile episcopii menţionate în „Notitia Episcopatum” publicată în 1891 de bizantinologul Carol de Boor, este amintită şi cea de la Histria.
Mitropolit al Tomisului era Cuviosul Ierarh Paternus, de origine latină, deci daco–roman autohton, probabil călugăr, şi format teologic într–una dintre vestitele mănăstiri ale eparhiei.
În timpul păstoririi P.S.Mitropolit Paternus în Dobrogea „erau peste 100 de bazilici şi bisericuţe, cu numeroşi preoţi şi mănăstiri bine organizate, cu sute de călugări, sihaştrii, misionari şi cu teologi de înaltă cultură clasică şi mistic–dogmatică recunoscută peste tot”.
În această perioadă Eparhia Tomisului ajunge „la cea mai mare înflorire duhovnicească şi organizatorică”, mănăstirile dobrogene ca şi cele histriene au fost cunoscute în întreg imperiul prin vestiţii călugări „sciţi”, apreciaţi ca teologi, asceţi şi apărători ai Ortodoxiei.
Călugării „sciţi” erau răspândiţi la nord de Dunăre până în Carpaţi, cât şi la sud , până în Constantinopol, Ierusalim, Roma şi chiar în Africa. Cu siguranţă că la făurirea acestui renume au contribuit şi călugări histrieni.
Odată cu distrugerea şi abandonarea cetăţii, în sec.VII d.Hr. monahii histrieni au părăsit mănăstirile din preajma cetăţii şi s–au retras spre munţii şi codrii din nordul provinciei, la Halmyris, Niculiţel şi Dinogeţia. Mulţi dintre călugări s–au refugiat în adâncul Carpaţilor de Curbură, în Munţii Buzăului şi ai Vrancei, contribuind prin aceasta la răspândirea monahismului pe teritoriul românesc.
Asezare: Manastirea este situata intre localitatile Sacele si Istria pe DN226 in apropierea sitului arheologic Histria, la 40 Km de Constanta.
