Municipiul Codlea

Municipiul Codlea-Brasov

Asezare Geografica

Codlea este aşezată în NV Tarii Barsei, la poalele Magurii Codlea (1294 m)  care este  emblema localităţii şi totodată cel mai înalt vârf din Munţii Perşani. Văzută dinspre Braşov Măgura apare ca o formaţiune muntoasă prelungită în direcţia nord – sud , iar dinspre Vulcan ea are forma unui con ascuţit şi abrupt fiind acoperită de păduri până pe culme.

Centrul istoric se află la 561 de metri altitudine faţă de nivelul mării , iar coordonatele geografice sunt 45,42 grade latitudine nordică şi 25,27 grade longitudine estică.

Hotarul Codlei se învecinează spre est cu Hălchiu şi Ghimbav , spre sud cu cu Vulcan , spre vest cu Holbav , Şinca Nouă şi Vad iar spre Nord cu Vlădeni , Dumbrăviţa şi Satul Nou.

Cele mai importante ape de pe teritoriul Codlei sunt Vulcăniţa , Bârsa şi Homorodul Tulbure.

În Codlea domină un climat continental temperat , temperatura medie este similară celei din Braşov respectiv 7-8 grade C.Precipitaţiile se ridică în medie la 650 mm/mp /an.

Codlea este situată pe artera principală care duce da la Braşov la Făgaraş şi Sibiu.

Sursa: http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/CODLEA.htm

Istoric

Între anii 1211-1225 în Țara Bârsei se aflau Cavalerii Teutoni. Pentru apărarea țării, aceștia au ridicat 5 cetăți, printre care și Cetatea Neagră (Schwarzburg)  pe un vârf de deal, de 980m, aflat la poalele Măgurii Codlei. Cetatea se afla la așa-zisul „Sachsenweg” (drum al Sașilor), drum care lega Țara Bârsei  de Provincia Sibiului. Cetatea este menționată prima dată în documente, în anul 1265 ca „castro Feketewholum”. După retragerea teutonilor, cetatea intră sub ocrotirea regelui maghiar Béla al IV-lea al Ungariei .

Probabil că la invazia tătarilor din 1345, Cetatea Neagră a fost distrusă și nu a mai fost reconstruită.

Se presupune că așezarea Codlea a fost fondată de coloniști germani în perioada în care Ordinul Teutonilor mai activa în Țara Bârsei. Localitatea a fost concepută ca sat cu o singura stradă, al cărui centru era reprezentat de o piață cu o biserică. Într-un document, emis la 19 noiembrie 1377, localitatea este menționată pentru prima dată ca „Cidinis”. În 1794 Georg Draudt, numește ca prima dată, legată de acest loc, anul 1335, când tătarii au distrus Codlea. Pe hotarul Codlei există nume de câmpuri ca Toindorf sau Arlsdorf, probabil nume ale unor sate, distruse de mongoli la sfârșitul seculului al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea, ale căror pământuri au revenit în cele din urmă Codlei. Codlea reprezenta în evul mediu unul din cele „5 scaune” de judecată din Țara Bârsei, de care ținea și Vulcan și poate localitățile menționate anterior, dar dispărute.

În timpul primului Război Mondial în anul 1916, după intrarea trupelor romăne în Transilvania, o parte din sașii Codlei s-au refugiat în Valea Hârtibaciului (Harbachtal) și chiar în Banat. Din rândul sașilor din Codlea, au căzut sau au fost declarate dispărute 101 persoane în timp ce 522 persoane s-au întors acasă. O placă comemorativă se află în incinta curții Bisericii fortificate. La trecerea trupelor române prin Codlea, viceprimarul localității Michael Königes, reușește să preîntâmpine acestea, astfel scutiind localitatea de incendii și jafuri.

În al Doilea Război Mondial ca. 400 de sași ai localității sunt încadrați în Wehrmacht și în Waffen-SS.

Sursa: http://www.primaria-codlea.ro/municipiul-codlea.cod