Vrancea

Judetul Vrancea

Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latinã, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia cã termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacicã(Vran ar însemna pãdure, munte). Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei, fapt de necontestat care şi explicã caracterul sãu pãstoresc şi tradiţiile etnofolclorice. În Vrancea, la Soveja a fost culeasã balada “Mioriţa”. Pe aceste locuri se aflã cele mai reprezentative monumente ale rãzboiului de reîntregire naţionalã şi teritorialã(1916-1918), mausoleele eroilor români de la Mãrãşeşti, Mãrãşti, Soveja şi Focşani.

Asezare Geografica

Pe harta României – judeţul Vrancea poate fi identificat în zona sud-est, la curbura Carpaţilor Orientali, reprezentînd o veritabilã verigã de legãturã între cele trei mari provincii istorice –Moldova, Ţara Româneascã şi Transilvania.

Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte uriaşe, care coboarã de la vest spre est, prima treaptã este constituitã de munţii Vranceai, alcãtuiţi din culmi şi masive cu înãlţimi de la 960m la 1873m. Urmãtoarea treaptã este reprezentatã de culmile deluroase, cu altitudini ce încep la 350m şi continuã variat pînã la 1001m. În fine a treia treaptã, ca o platformã întinsã pînã la cursurile de apã Siret, Trotuş şi Râmnic – o reprezintã câmpia. Clima este continentalã, influenţatã de masele de aer venite din estul, nordul şi sudul Europei.

Regiunea seismicã cea mai activã din România se aflã în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic douã cutremure de pãmînt, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernã staţie seismicã funcţioneazã în localitatea Vrâncioaia.

O imensã resursã a judeţului o reprezintã pãdurea, care ocupã aproximativ 38% din teritoriul judeţului. Viile pe rod ocupă 6% din suprafaţa judeţului şi aproximativ 11% din suprafaţa viilor pe rod din România, în judeţul Vrancea fiind cea mai întinsă zonă viticolă din ţară, renumite fiind vinurile de Odobeşti, Coteşti, Panciu, Jariştea.

Relieful

Este dispus in trepte dinspre vest spre est si cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est si Campia Ramnicului la sud-est. Muntii Vrancei sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru – 1785 m, Lacauti – 1777 m, Giurgiu – 1720 m, Pietrosu – 1672 m, Zboina Frumoasa – 1657 m), de 1500 m (Paisele -1530m , Arisoaia – 1517 m, Verdea – 1499 m, Condratu – 1491 m), de 1300 m (Fetele Mari intre 1100 m si 1400 m) etc.
Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis cuprind dealuri inalte vestice (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunea intradeluroasa (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile inalte estice (intre cursul superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnei, dominate de Magura Odobestilor – 996 m), glacisul subcarpatic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice, Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului, care se inclina spre est pana la altitudinea de 20 m, la confluenta Ramnicului Sarat cu Siretul.

Clima
Judetul Vrancea are o clima temperata, cu mari variatii, determinate de confluenta reliefului. In zonele de campie, temperatura medie anuala este de 9° C, in cele de deal intre 6° si 9°, in cea montana este cuprinsa intre 2° si 6°C , iar pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, -1, 2°C. Volumul precipitatiilor depaseste 400 mm anual, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, cele mai uscate, decembrie-februarie, cu prelungiri pana in luna martie. Caderile de precipitatii in cantitati mari de 300 mm in 24 de ore sunt frecvente pe intreg teritoriul judetului. Numarul zilelor cu ninsoare urca pana la 80 in zona de munte si numai pana la 20 in zona de campie. Vanturile dominante in toate anotimpurile bat dinspre nord-est.

 Istoric 
Numele de „Vrancea” este atestat pentru prima data intr-o scrisoare datata 2 iulie 1431, scrisa in limba latina, sub forma „Varancha”.
Vrancea este un pamant cu o istorie bogata. In epoca contemporana, a fost simbolul Unirii dintre Moldova si Tara Romaneasca din 24 ianuarie 1859 care a pus bazele statului roman. Focsani a fost primul centru al primelor institutii ale noului stat unificat roman – Comitetul Central si Curtea de Apel. De aceea orasul este cunoscut ca fiind prima capitala a Principatelor Unite.
In timpul Primului Razboi Mondial, in iulie-august 1917, Europa a reputat primele victorii asupra Germaniei imperialiste pe campurile de lupta de la Marasti si Marasesti. Aceste victorii au dus la desavarsirea Statului Unitar Roman la 1 Decembrie 1918. Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale si mausolee in onoarea jertfei eroilor Primului Razboi Mondial – Marasti, Marasesti, Soveja si Focsani.
Vatra permanenta de locuire inca din preistorie, pe pamantul Vrancei au existat toate culturile materiale intalnite pe teritoriile locuite azi de romani. In zona Vrancei s-a dezvoltat cea mai veche cultura neolitica – Cris (circa 5000 i.Hr.), identificata la Candesti, Bontesti, Muncelu, Barsesti etc, urmata de culturile Boian, ce apar in neoliticul timpuriu (Gugesti, Candesti) si Cucuteni (neolitic), prezenta pe teritoriul judetului Vrancea in peste 43 de statiuni arheologice (Padureni, Manastioara, Domnesti, Bontesti, Carligele, Tifesti, Barsesti). Cultura Monteoru (epoca bronzului) este si ea prezenta in aproximativ 30 de statiuni arheologice (Fitionesti, Padureni, Straoane, Crucea de Sus, Satul Nou, Vizantea etc.). Epoca fierului, Hallstatt si La Tene este atestata in asezarile de la Padureni, Bontesti, Candesti, Barsesti si Manastioara. Triburile Carpilor sunt prezente pe pamanturile de azi ale Vrancei prin descoperirile de la Vartescoiu, Padureni si altele. Descoperirile arheologice de tip Dridu (sec. VIII-XI) de la Martinesti, Oreavu, Dragosloveni, Campineanca, Budesti confirma continuitatea in aceasta vatra de locuire. Crestin-ortodocsii de la formarea intregului neam, locuitorii acestor meleaguri au facut fata expansiunii catolicismului de pe vaile Putnei si Milcovului, Episcopatul Cumanilor (infiintat aici in 1227, cu resedinta in „Civitas Mylcoviae”) fiind distrus de tatari in timpul invaziei din 1241.
Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna (mai tarziu judet), mentionat inca din secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata in partea de nord-vest a judetului, a existat ca stat taranesc autonom, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei. Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591 alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre rasarit.
La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei.
Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor de catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX – pentru iesirea din „boieresc”, Vrancea fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin Ipsilanti. Intre evenimentele de seama petrecute pe teritoriul judetului Vrancea mentionam si luptele de la Martinesti si Focsani din timpul razboiului ruso-turc din 1789.
Dupa inlaturarea monopolului turcesc asupra comertului exterior al Tarii Romanesti si activarea portului Galati, spre care se indreptau produsele agricole si manufacturiere din zona, regiunea cunoaste o revigorare economica. Asa se explica masiva participare a focsanenilor si a taranilor din jur la Revolutia de la 1848 si la Unirea Principatelor din 1859, care in fapt a fost si este simbolul libertatii si demnitatii romanesti. Remarcabila e si unitatea de vointa si actiune a tuturor vrancenilor din Razboiul de Neatarnare din 1877 – 1878.
In timpul primului razboi mondial, in Vrancea se desfasoara, din Zboina Neagra si pana in Valea Siretului, la Doaga, luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marea batalie de la Marasesti (6 august), unde trupele germane au suferit o amara infrangere.

Turism

Sectia de Arhitectura si Tehnica Populara „Crangul Petresti” – ca parte componenta a Muzeului Vrancei, Sectia de Arhitectura si Tehnica Populara „Crangul Petresti” a fost deschisa oficial in anul 1977, aparand ca o necesitate culturala de cea mai mare importanta, pentru pastrarea si punerea in valoare a patrimoniului etnografic al judetului Vrancea. Prin structura sa, aceasta a fost gandita ca un sat din Vrancea cu tot tipicul sau. Amplasata in cadrul natural al padurii Petresti, sectia in aer liber a Complexului Muzeal Vrancea cuprinde 73 de constructii autentice grupate in 32 de complexe cu peste 6000 de obiecte diferite.
Rezervatii naturale Vrancea: Numeroasele studii privind biodiversitatea judetului Vrancea au dus la identificarea a numeroase asociatii vegetale si animale in care se regasesc circa o treime din speciile de plante superioare intalnite in Romania. Deosebit de importanta este si prezenta a peste 30 de specii de plante endemice sau declarate monumente ale naturii, a caror supravietuire nu este posibila in afara unei retele de arii protejate. Aceste 18 rezervatii naturale adapostesc o flora, vegetatie si fauna, cantonate in cele mai diverse biotopuri ale judetului Vrancea, astfel incat aceste arii protejate reprezinta un adevarat tezaur de genofond.
Manastirea Mera – o constructie fortificata ridicata in 1685, singura cladire construita in Romania de catre familia domnitoare Cantemir.
Pivnitele domnesti de la Odobesti, construite in 1839, unde se gaseste cea mai mare si bogata colectie de vinuri imbuteliate din Romania.
Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita in 1770 pe cursul superior al raului Putna.
Mausoleele Eroilor Romani inchinate soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti – Marasti – Soveja – Focsani, in Primul Razboi Mondial.
Soveja – una dintre cele mai cunoscute statiuni balneo-climaterice, cunoscuta si datorita traditiilor populare (de aici a cules Alecu Russo balada „Miorita” in 1853).
Focul viu de la Andreiasu – emanatie de gaze cu ardere permanenta la suprafata (Andreiasu este o localitate montana atestata documentar din 8 august 1445).
Cascada Putna, la 71 km distanta de Focsani, cu o lungime de 76 m, 14 m inaltime si un debit de 9 metri cubi pe secunda.
Crescatoria de pastravi din satul Tulnici.
Teatrul „Maior Gheorghe Pastia” din Focsani, o impresionanta cladire europeana construita de catre acest ofiter in 1913.
Piata Unirii din Focsani – un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite in anii 1970. Obeliscul Unirii, lucrare a sculptorului Ion Jalea, aminteste de Unirea Principatelor romane din data de 24 ianuarie 1859.