Romanian Turism Asta-i Romania ta!
Judetul Timisoara
Asezare Geografica
Judetul Timis este situat in vestul tarii, unde Romania se invecineaza cu Serbia si cu Ungaria. La est se margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras-Severin si la nord cu judetul Arad, punctele extreme ale judetului fiind cuprinse intre coordonatele 20º16′ (Beba-Veche) si 22º33′ (Poieni) longitudine estica, 45º11′ (Latunas) si 46º11′ (Cenad) latitudine nordica.
Cu o suprafata de 8.697 Km2, Timisul detine 3,6% din teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul I pe tara.
Forma de relief predominanta este campia, care acopera partea vestica si centrala a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu varful Padesul (1.374 m).
Clima este temperata de tranzitie cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala este de 10,7º C (1901 – 1990), inregistrandu-se maxima de 41º C in data de 16.08.1952 si minima de – 35,3º C in 29.01.1963.
Teritoriul judetului Timis este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul, de la est spre vest, raurile Mures si Aranca.
Istoric
ontinuitatea vietii pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, judetul Timis apartinând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II – III d.Ch.).
Regiunea istorică Banat, din care face parte si judetul Timis, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un Voievodat Românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuala Cenad). Doua secole mai târziu, este consemnata existenta cetătii “Castrum Timissiensis” – Timisoara. În anul 1552, Banatul este cucerit de ostile otomane conduse de Soliman Pasa si rămâne timp de 164 de ani sub stăpânire turcească, respectiv până în anul 1716, când Timisoara este eliberată de Armata Imperială Austriacă.
După cucerirea Timisoarei de către trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc colonizări masive cu populatie de origine germanică, ceea ce modifică profilul etnic al regiunii si imprimă o nouă dinamică a dezvoltării economice.
Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformări, materializate în vaste lucrări de constructii, ceea ce face ca judetul Timis să se integreze zonei de civilizatie a Europei Centrale.
După Primul Război Mondial si unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioada prosperă în care se înfiintează primele institutii de învătământ superior si creste numărul institutiilor culturale. Această evolutie pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al al Doilea Război Mondial.
Judetul Timis este reînfiintat în anul 1968, în structura si pe teritoriul pe care-l ocupă si în prezent.
Istoria contemporană este semnată de Timisoara în decembrie 1989 când timisorenii, nemaisuportând opresiunile si privatiunile regimului comunist au aprins scânteia revolutiei din România. Timisoara devine astfel un simbol al curajului si sacrificiului uman primind titulatura de oras martir al României.
Turism
Turismul în judetul Timis este reprezentat de un potential natural diversificat, etajat, de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana Ruscăi până la Câmpia Timisului, de varietatea faunei si florei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calitătile lor curative, fondul cinegetic si piscicol bogat, precum si varietatea elementelor de arhitectură artă populară, folclor asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia.
Servicii de turism de afaceri sunt oferite în principalele centre urbane ale judetului si în special în municipiul Timisoara.
Turismul balnear si de agrement se poate practica în orasul statiune Buzias, în municipiul Timisoara, orasul Deta, precum si în localitătile Calacea, Teremia Mare si Lovrin.
Muntii Poiana Ruscăi, cu o altitudine de peste 600 m, reprezintă o zonă cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere si drumetii.
Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Pădureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea Mică, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega – Luncani, Bega – Tomesti – Românesti, Bega – Poieni, Bega – Margina, Timis – Cebza, Timis – Costeiu) reprezintă un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii si pescuitului sportiv.
În prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specifică creată prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc, Ianova, Dumbrăvita, Pischia. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat în perioada 1972-1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu functiune recreativă: agrement, sport nautic, pescuit, strand.
Potentialul agroturistic ridicat din zonă rurală determină organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate. În special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti unde păstrarea traditiilor specifice si asezarea în zona premontană si montană sunt factori ce favorizează dezvoltarea turismului rural si traditional.
Oferta turistică este completată cu traditii, evenimente culturale, monumente si ansambluri arhitecturale care se găsesc atât în Timisoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa Printului Eugeniu de Savoya, Claustrul Mănăstirii Franciscanilor, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc) cât si în alte localităti: la Ciacova se poate admira “Cula Ciacovei”, având cinci secole de existentă, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; Castelul Contelui Mercy de la Carani.
Printre ansamblurile mănăstiresti se remarcă bisericile de lemn din localitătile Pietroasa, Dragomiresti, Poieni, Margina, Curtea, Lucaret, Hezeris, Românesti, Zolt. În satul Partos se afla Mănăstirea Partos, care datează din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserică de lemn ridicată în 1759, iar în apropiere de Semlacu Mic se află Mănăstirea Săraca, declarată monument istoric.
Principalele evenimente traditionale care au loc în comunele si centrele urbane din judetul Timis sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca – concurs national pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii si Festivalul Saltimbancilor la Timisoara, Festivalul international de teatru studentesc – Studentfest.
Municipiul Timisoara dispune de un număr însemnat de muzee si case memoriale, de institutii muzical-culturale si de galerii de artă. În judetul Timis sunt case si centre memoriale în municipiul Lugoj, orasul Jimbolia, comunele Ciacova, Lovrin, Traian Vuia.
Judetul Timis este bine reprezentat în ceea ce priveste etnografia si arta mestesugărească, la Timisoara existând un Muzeu al Satului Bănătean. De asemenea, se remarca localitătile Jupânesti, Făget, Dumbrava cu realizări deosebite de ceramică, tesături, port popular.
Judetul Timis adăposteste câteva rezervatii naturale cu un mare număr de specii de plante si animale rare. În perimetrul localitătii Satchinez se găseste o importantă rezervatie ornitologica, iar la Rădmănesti se afla o rezervatie paleontologică. La Bazos se află un frumos parc dendrologic, care contine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timisoara.
Deosebit de valoroase sunt Pestera Românesti în care vestite orchestre simfonice sustin anual concerte, Pestera Pietroasa, Vulcanul noroios de tip “grifon” de la Forocici, Vulcanul stins Dealul Rosu, Conul Vulcanic Sumig.
