Romanian Turism Asta-i Romania ta!
Judetul Bacau
Asezare Geografica
Județul Bacău ocupă suprafața de 662.052 hectare, adică 2,8 % din teritoriul României. Județul este acoperit în proporție de 48,5% de teren arabil și 39,8% de păduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variația reliefului arată distribuția egală a munților, dealurilor, platourilor și câmpiilor, scăzând în altitudine de la 1.664 m în vest (Munții Tarcăului) la 100 m în est (Valea Siretului). Rețeaua hidrografică este alcatuită în principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului și din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistrița, Tazlău, Uz și Siret. Dacă în secolele XIV-XV Bacău era un important oraș manufacturier și comercial, în această regiune, în prima decadă a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatării și prelucrării petrolului și a lemnului la scară industrială, cât și prima fabrică de hârtie, textile și încălțăminte. Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, județul Bacău este alcătuit din 87 unități teritorial-administrative, trei municipii (Bacău, Onești) și Moinești, cinci orașe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna) și 85 comune. În 31 august 1997, Municipiul Bacău, reședința județului Bacău, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oraș din Romania din punct de vedere al numărului de locuitori. Populația de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plasează județul Bacău pe locul șase după Municipiul Bucuresti, județele Prahova, Iași, Dolj și Constanța. Densitatea medie a populației în județul Bacău este de 112,86 locuitori pe km pătrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km pătrat în zona industrializată în care locuiește 50,54 % din populația județului
Relieful judetului este format dintr-o zona muntoasa , puternic cutata , la vest ingloband grupa central-estica a Carpatilor Orientali , o zona deluroasa cuprinzand subcarpatii si depresiunea Tazlau-Casin si ,in fine , o parte din lunca Siretului si a podisului Barladului. Carpatii de pe raza judetului sunt formati din muntii Tarcaului , Oituzului , Gosmanului si Berzuntului . Cea mai mare altitudine se atinge in muntii Tarcaului , pe varful Grindusul-Tarbaus ( 1662 m ).
Clima judetului are un caracter continental , variind in functie de treptele de relief. In regiunea montana si deluroasa este o clima putin mai aspra decat cea din lunca Siretului. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 9,5oC in regiunea de campie si 2oC in regiunea muntoasa. Amplitudinile anuale ajung la 25oC iar extremele absolute sunt de 40,8oC , inregistrata la Targu Ocna in 1916 , si de -32,5oC , in 1954 , la Bacau.
Precipitatiile variaza intre 540 mm la campie si 1100 la munte iar directia predominanta a vantului este nord si nord-vest , viteza medie lunara fiind din nord-vest de 4,1 m/s.
Reteaua hidrografica a judetului este alcatuita din cursul inferior al Bistritei , o parte a cursului mijlociu al Siretului , precum si din raul Trotus cu afluentii sai ( Tazlau , Oituz , Casin ).
Istoric
Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr.
Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului.
In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.
Intersectat de drumuri ce strabateau vaile Siretului, Bistritei si Trotusului , teritoriul judetului Bacau a cunoscut de timpuriu o intensa activitate umana , atestata de numeroase descoperiri arheologice(statiunea de la Lespezi -paleoliticul timpuriu , Podeni-neoliticul cucutenian , Mandrisca si Costisa-din epoca bronzului etc) . Necropolele dacilor liberi (asezarile de la Calugara-Bacau),depozitul de arme si unele de fier (peste 300 de piese) descoperite la Negri si altele sunt dovezi ale intensitatii procesului dezvoltarii societatii dacice la est de Carpati .
In epoca stapanirii romane , asupra unei parti a Daciei , pe teritoriul judetului Bacau si nu numai , si-a desfasurat existenta lumea carpatica , creatoare in secolele II-III a unei interesante civilizatii. Cercetarile de la Magura , Barboasa , Carligi , Sohodol , Saucesti au contribuit la cunoasterea istoriei si civilizatiei carpice , continuitoarea istoriei si civilizatiei geto-dacice.
Carpii sunt dacii liberi , ce locuiau la est de Carpati.Legatura lor cu lumea romana este dovedita de ceramica si obiectele de podoaba de factura romana si prezenta monedei romane(peste 37% din totalul tezaurelor de monede romane din secolele II-III descoperite in Moldova provin de pe teritoriul judetului Bacau ; cel mai mare este cel de la Magura din 1976 in greutate de 10 kg , ale carui monede sunt emise de Augustus intre a nii 2 i.e.n.-4 e.n. si intre anii 193-197 e.n. de catre Septimius Severus.
Urmasii geto-dacilor din epoca lui Burebista si Decebal , a daco-carpilor din secolele II-III e.n. au constituit factorul de baza al dezvoltarii istorice pe teritoriul judetului Bacau. Istoria dovedeste continuitatea populatiei autohtone in veacurile urmatoare precum si includerea acestor regiuni in aria in care s-a plamadit si dezvoltat poporul roman.
Evolutia procesului de maturizare a feudalismului , la est de Carpati a avut drept urmare aparitia targurilor.Intr-un document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun LA 6 Octombrie 1408 , sunt mentionate targurile de la Bacau si Trotus. Intemeierea asezarii este si mai veche.Cu ocazia unor sapaturi , in orasul Bacau s-a descoperit ceramica din secolele XII-XIV precum si monede batute de Petru Musat(1375-1391).
Datorita privilegiilor acordate de catre domnie negustorilor straini , Bacaul s-a dezvoltat repede.In secolul XV ajunsese targ insemnat de negustori si mestesugari , unde se faceau operatii de vama , exista o autoritate judiciara si organe de executie.
Pe vaile Berheciului , Siretului si Bistritei au fost gasite stravechi elemente arheologice de viata romaneasca , care ne introduc treptat intr-un ev mediu dominat de stralucitele realizari din vremea domniei lui Stefan cel Mare , fiul acestui judet , nascut la Borzesti in 1436.De numele acestei localitati se leaga si cunoscuta legenda “Stejarul din Borzesti”, referitoare la un episod din copilaria lui Stefan cel Mare .
Dezvoltarea societatii feudale pe aceste meleaguri si importanta Bacaului ca centru de civilizatie urbana sunt atestate de documente istorice (in privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408 negustorilor din Liov),cat si de constructiile cu o frumoasa arhitectura : curtile domnesti de la Bacau , biserica de la Borzesti , biserica de la Targu Ocna etc.
In secolul XV ajunge resedinta domneasca , fiul lui Stefan cel Mare , Alexandrel , asociat la domnie(1490-1496) tatalui sau , a construit o curte domneasca (1481-1482) si a zidit biserica “Precista”(sfintita la 1 ianuarie 1491) care exista si astazi dar care din cauza renovarilor gresit facute nu mai pastreaza aspectele caracteristice din acea vreme.
In prima jumatate a sec. XIX , istoria locuitorilor Bacaului se va integra organic in procesul general general de renastere nationala participand activ la marile evenimente , expresie a incheierii procesului de formare a natiunii romane.Bacaul era cel mai important centru din Moldova unde miscarea pentru Unire luase mari proportii.Dupa unire judetul se dezvolta mai repede pe toate planurile.
La Solont in martie 1858 si-a inceput activitatea prima fabrica de gaz.Satul Valea Arinilor devine in 1859 cel mai important centru de prelucrare a petrolului din Moldova. La Comanesti se incerca valorificarea carbunilor de pamant. Inainte de 1864 in Bacau functionau fabrici de ulei , rachiu , caramida , una de bere , o tabacarie , una de sapun si alta de ulei vegetal. La Sascut in 1875 s-au pus bazele fabricii de zahar. In 1877 industria bacauana era formata din 6 fabrici de caramida,5 tabacarii ,o fabrica de lumanari ,una de tuica .In urmatorii 2 ani s-au adaugat 4 fabrici de paine , 4 de teracota , 2 de mezeluri si de sapun. In 1881 apare prima fabrica de hartie Letea , in 1885 se infiinteaza fabrica de postav Buhusi
In primul razboi mondial pe teritoriul judetului Bacau s-au desfasurat lupte grele la : Oituz , Casin, Targu Ocna unde ostasii romani au dat dovada de mult eroism impotriva armatelor germane. Din punct de vedere militar in anii 1916-1918 aici la portile de sud-vest ale Moldovei , in actualele judete Bacau si Vrancea s-a hotarat soarta intregului popor roman(numai judetul Bacau a participat cu cca 30000de soldati si ofiteri).
In 1920 in judet functionau 880 de fabrici din care un de hartie , cea mai moderna din tara , doua de spirt-cele mai sistematice din tara. In 1935 numai in orasul Bacau existau 57 unitati industriale dintre care 40 active si 17 inactive.
Al doilea razboi mondial a avut rezultate dezastruoase asupra industriei bacauane.In august 1944 in judet nu functionau decat 26 de mici intreprinderi. Intre 1950-1975 s-au pus in functiune termocentralele de la Comanesti si Borzesti apoi hidrocentralele de pe Bistrita aval.Cea mai mare realizare industriala a judetului intre 1960-1968 a fost platforma Borzesti unul din cei mai importanti piloni ai industriei chimice romanesti
Universitatea Bacau Vasile alexandri
repere istorice
Universitatea din Bacău s-a născut şi s-a dezvoltat în strânsă legătură cu tradiţiile culturale şi istorice ale regiunii. În 1961 s-a înfiinţat Institutul Pedagogic cu secţiile: Ştiinţe Umane, Matematica, Ştiinţe Naturale. Acestuia i s-au adăugat în 1964 Facultatea de Istorie-geografie şi Facultatea de Educaţie Fizica şi Sport, iar în 1976 Facultatea de Inginerie.
În anul 1990, ca urmare a Deciziei Guvernului României, toate aceste facultăţi au fost reunite în cadrul Universităţii din Bacău.
Evoluţie
În ultimii ani, în dorinţa de răspunde necesitaţilor societăţii romaneşti în pragul unui nou mileniu, de a favoriza integrarea absolvenţilor în reţeaua economica şi culturala, Universitatea din Bacău a trecut printr-un proces de modernizare a structurii sale, promovând cursuri şi programe noi, atractive şi eficiente.
Astăzi, Universitatea din Bacău are un număr de aproape 7.000 de studenţi, peste 300 cadre didactice universitare, 130 persoane implicate în activităţi administrative, 26 de laboratoare de cercetare ştiinţifică.
Rol şi obiective
Misiunea Universităţii din Bacău este definita prin participarea la crearea valorilor culturii şi civilizaţiei şi promovarea cercetării ştiinţifice, la integrarea acestora în circuitul regional, naţional şi intenţional.
Universitatea din Bacău îşi îndeplineşte misiunea prin:
- formarea de specialişti pentru cercetare, învăţământ şi activităţi socio-economice şi culturale;
- educaţia permanenta a absolvenţilor în scopul perfecţionării continue;
- integrarea în comunitatea academica naţionala şi intenţionala şi articularea permanenta la valorile culturale şi ştiinţifice naţionale şi intenţionale;
- crearea şi dezvoltarea de colective de cercetare puternic.
Scopul Universităţii Bacău este de a asigura formarea de individualităţi caracterizate de competenta, spirit critic, capacitatea de a rezolva problemele, disponibilitatea de dialog argumentativ, care sa tina pasul cu mutaţiile produse în sistemul economic mondial, toleranţi, informaţi, capabili sa lucreze în domenii interdisciplinare.
oNormal�l=��b h�c ottom:0cm;margin-bottom:.0001pt;text-align: justify;line-height:normal’>
Cel mai mare oraş al judeţului, este deopotrivă centru economic, turistic şi cultural, fiind unul din cele mai atrăgătoare oraşe ale ţării.. Recunoscut ca un oraş curat şi plăcut, accesul în Târgu Mureş este posibil pe şosele şi calea ferată, dar şi pe cale aeriană, aeroportul Târgu Mureş – Vidrasău având curse regulate spre Bucureşti, ceea ce face posibilă legătura cu orice punct de pe glob, dar şi posibilităţi pentru a asigura curse charter.
“Oraş al trandafirilor” , Târgu Mureş oferă posibilităţi multiple pentru includerea sa în traseele turistice.
Complexul muzeal Târgu Mureş face posibil un periplu în istoria locurilor prin colecţiile de arheologie, etnografie şi ştiinţele naturii. La acestea se adugă colecţiile Muzeului de Artă situat în Palatul Culturii, monument de arhitectură în stil secesion, ridicat între anii 1911-1913. Palatul Culturii are o sală de spectacole cu o orgă renumită cu 4463 tuburi. Sala oglinzilor este emblematică şi un continuu punct de atracţie turistică.
Teatrul Naţional amplasat într-o piaţă străjuită de lucrări de artă este unul dintre cele mai moderne şi funcţionale din ţară.
Biblioteci celebre ca Biblioteca Teleky şi Biblioteca judeţeană găzduiesc valori inestimabile.
Reţeua de învăţământ include universătăţi şi licee renumite pentru valorile care s-au format aici.
Sub aspect medical, Târgu Mureş are servicii la standarde europene şi un serviciu de urgenţă devenit centru pilot pe plan naţional.
Târgu Mureşul este oraşul unor personalităţi emblematice, făuritoare de istorie în domeniul politic, al ştiinţelor şi artelor. Posteritatea i-a nemurit în bronzul eternităţii. Sunt de reţinut monumentul lui Avram Iancu, al lui Bolyai Farkas şi Bolyai Janos, ale vrednicilor edili Bernady şi Dandea.
Ofertele turistice ale oraşului includ: zona de agrement Mureşul (Week-end) situată pe malul Mureşului pe o suprafaţă 25 ha, din care 5 ha oglindă de apă, cu amenajările corespunzătoare, Grădina zoologică de la Platoul Corneşti (a doua ca mărime din ţară) şi Cetatea medievală.
Municipiul Sighişoara
Cel mai vechi oraş al judeţului, Sighişoara este un oraş al contrastelor ce se armonizează, în care arhitectura modernă, contemporană, este o prelungire a oraşului vechi, cu cetatea sa medievală , singura cetate medievală locuită din estul şi sud-estul Europei.
Perla Transilvaniei, cum a fost numită, Sighişoara este o istorie vie. Marca de identitate a Sighişoarei este cetatea, care domină oraşul de la înălţimea Dealului cetăţii. Cetatea, înconjurată de un zid de aproape 1 km lungime, a fost terminată în secolul al XIV-lea şi a fost străjuită de 14 turnuri, din care se mai păstrează 9. Intre acestea domină turnul cu ceas, înalt de 64 m, care oferă o privelişte minunată împrejurimilor. Ceasornicul din turn, construit în anul 1648, are zilele săptămânii prezentate simbolic prin 7 figurine mecanice sculptate în lemn, iar alte figurine arată orele, ceasul fiind executat în Elveţia. In turnul cu ceas se află de un secol Muzeul istoric al oraşului, care adăposteşte colecţii de piese arheologice, istorie medievală, ceramică, mobile şi o colecţie de ceasuri.
In cetate se află 150 de case vechi, de un farmec aparte, viu şi diferit colorate. Străzile sunt înguste, pietruite, iar în aer pluteşte o atmosferă medievală.
Intre 1431 – 1435 la Sighişoara a trăit Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, de numele căruia se leagă “Legenda lui Dracula”.
O galerie de lemn acoperită cu 175 de trepte, construită în anul 1642 duce la Biserica din Deal, construcţie monumentală veche de aproape o jumătate de mileniu.
Pe străzile cetăţii se desfăşoară anual festivaluri de artă medievală, în biserică au loc concerte, turiştilor le sunt oferite suveniruri de artă populară, iar pictorii din toată ţara fac portrete celor doritori sau realizează peisaje ale oraşului.
Municipiul Reghin
In amonte de Târgu Mureş, la confluenţa Mureşului cu Gurghiul, cea mai importantă localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, având o viaţă medievală cu patină săsească, a cărei mărturie este până azi impunătoarea biserică evanghelică, Reghinul devine în veacurile XVIII-XIX un centru al resurecţiei naţionale româneşti, începută cu cărturarul Petru Maior şi încheiată sub arcul de trimf al Marii Uniri.
Reghinul este azi un oraş cu o viaţă culturală densă, un oraş al bunei convieţuiri şi al interferenţelor culturale între români şi unguri, un târg de produse agrare, meşteşugăreşti şi artistice populare din zonă.
Pe plan naţional, Reghinul este însă în primul rând oraşul viorilor…
Sovata
La poalele munţilor Gurghiului se află renumita staţiune balneoclimaterică Sovata ce oferă factori curativi de mare eficienţă într-un număr mare de afecţiuni, atrăgând în fiecare an un număr mare de turişti străini şi români.
Punctul de atracţie al staţiunii Sovata este Lacul Ursu, cu apa tămăduitoare, cu nămolurile sale indicate în diverse afecţiuni, precum şi moderna bază de tratament din cadrul complexului turistic şi de tratatamant “Danubius”.
Factorii naturali de cură ai staţiunii sunt: apa minerală clorurată, sodică, de mare concentraţie, a lacurilor cu fenomenul de heliotermie (în Lacul Ursu, la adâncimea de 1,5-2 m, apa atinge temperatura maximă de peste 450C); în afară de băile în lacul helioterm, apa salină a acestuia este utilizată în baza de tratament; nămolul terapeutic, de tip sapropelic, extras din lacuri; bioclimatul sedativ, de cruţare.
Categoriile de afecţiuni tratate aici sunt: afecţiuni ginecologice, afecţiuni reumatismale articulare degenerative şi inflamatorii, afecţiuni posttraumatice ale sistemului locomotor, afecţiuni neurologice şi boli asociate.
De asemenea la circa 10 km funcţionează o pârtie de schi cu telescaun, ceea ce face ca staţiunea să fie căutată şi pe timp de iarnă.
Un rol important în turismul mureşan, cu posibilităţi de dezvoltare, revine staţiunilor locale. Sângiorgiu de Mureş cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate şi clorurate şi Ideciu de Jos cu ape sărate.
Răstoliţa şi Lunca Bradului pot fi dezvoltate şi considerate ca staţiuni climaterice.
Un interes turistic, dar mai ales ştiinţific suscită rezervaţiile naturale, declarate monumente ale naturii: Rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie (cca. 2 ha), Pădurea de stejari seculari de la Mociar (cca. 50 ha), Poiana narciselor de lângă Gurghiu şi Parcul dendrologic cu specii exotice de la Gurghiu.
Castelele de pe cuprinsul judeţului constituie monumente arhitectonice în stil baroc, gotic sau renascentist: Castelul Bethlen (sec. XV – XVII) în stilul renaşterii italiene în ţara noastră, Castelul Criş, Castelul Teleky (sec. XVII), în stil baroc cu elmente tradiţionale, Castelul Dumbrăvioara (la 15 km de Târgu Mureş). La Brâncoveneşti se află cel mai reprezentativ castel de pe Valea Mureşului (sec. XVI). Cetăţile medievale de la Târgu Mureş (sec. XVII) şi Sighişoara (sec. XIII – XIV), constituie de asemenea trasee turistice.
O nouă formă de turism căreia în ultima vreme i se acordă o importanţă deosebită este agroturismul, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, drumeţii), activitatea economică oferită de gazde turiştilor (activităţi productive şi de prelucrare a produselor agricole în gospodărie), precum şi oferta de petrecere a timpului liber în mediul rural, prilej de cunoaştere a tradiţiilor satului ardelean.
Obiective turistice rligioase
